Arcul de Triumf din Chișinău. sursa: dreamstime
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Chișinăul se pregătește să îmbrace haina sărbătorii pe 14 octombrie, când Hramul orașului aduce religie, tradiții și muzică pe bulevardele capitalei. De la liturghia matinală la concertele grandioase de seară, locuitorii și vizitatorii orașului vor avea parte de o zi plină de evenimente culturale, târguri gastronomice și spectacole artistice care sărbătoresc identitatea și patrimoniul Chișinăului.
Ziua va fi deschisă, ca în fiecare an, prin Liturghia oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, de la ora 08:00. După serviciul religios, programul festiv se va muta în Piața Marii Adunări Naționale și de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare, până la intersecția cu strada Vasile Alecsandri.
Sursa foto: Primăria Chișinău
Târguri, gastronomie și activități artistice
Începând cu ora 10:00, vizitatorii vor putea participa la o serie de evenimente culturale și recreative organizate în scuarul Catedralei Mitropolitane și în zona centrală a capitalei. Printre atracții se numără Târgul Meșterilor Populari și cel al Producătorilor Autohtoni, unde vor fi expuse obiecte de artizanat, produse tradiționale și bunătăți gastronomice.
Totodată, zona culinară se va întinde până la strada Vasile Alecsandri, transformând bulevardul central într-o adevărată alee a tradițiilor moldovenești.
Seara, spectacol muzical de excepție
Ziua de sărbătoare se va încheia cu un concert grandios, susținut de artiști consacrați ai scenei muzicale. Orchestra Fraților Advahov, Lupii lui Calancea și proiectul Epic Symphonic vor evolua alături de Dumitru Cârciumaru, prim-dirijor al Operei Române Craiova, promițând publicului un spectacol de neuitat.
Sursa foto: Primăria Capitalei
Decizia de a marca Hramul Chișinăului pe 14 octombrie a fost luată în anul 2000, aliniindu-se la tradiția religioasă a Acoperământului Maicii Domnului. Între 1995 și 2000, Ziua orașului era celebrată în a doua duminică din octombrie.
În 2024, sărbătoarea a fost extinsă pe parcursul a două zile, pe 13 și 14 octombrie. Atunci, pe scena din Piața Marii Adunări Naționale au urcat artiști precum Satoshi, Natalia Barbu, Magnat și Feoctist, dar și îndrăgita formație Zdob și Zdub.
Istoricul Chișinăului
Prima menţiune documentară a toponimicului Chişinăul (ca localitate) datează din 17 iulie 1436. În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele XV-XVII, în vecinătatea Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19-20 au devenit suburbii ale Chişinăului
Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.
Sursă foto: Dreamstime
Majoritatea edificiilor ce datează din secolul XIX-XX au devenit cartea de vizită a Chişinăului vechi. Ne referim la clădirile Primăriei, Sălii cu Orgă şi a fostului hotel suedez, devenit peste ani bibliotecă publică. Imaginea Chişinăului de altă dată o putem întrezări printre puţinele edificii rămase: Arcul de Triumf din Piaţa Marii Adunări Naţionale, primul muzeu din Basarabia (astăzi Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală) şi neapărat Muzeul Naţional de Artă).
În perioada celui de-al doilea război mondial o bună parte a Chişinăului istoric a fost distrusă, iar cutremurul din 1977 a risipit o serie de imobile. Doar o mică parte din clădirile vechi a fost reconstruită, păstrând imaginea lor de altădată.
