Chișinău, la 590 de ani. Povestea Capitalei Republicii Moldova, de la satul de pe Bâc la orașul de astăzi. Foto

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. De la un sat modest de pe malul Bâcului la Capitala Republicii Moldova. Chișinăul a trecut prin secole de transformări, războaie, schimbări de administrație și valuri de migrație. Astăzi, orașul împlinește 590 de ani de la prima atestare documentară. De Hram, capitala își sărbătorește istoria, oamenii și identitatea prin evenimente festive și concerte.

Prima mențiune documentară a Chișinăului datează din 17 iulie 1436. Numele localității, consemnat atunci ca „Cheșenău”, apare într-un hrisov emis de domnii Țării Moldovei, Iliaș I și Ștefan al II-lea. Documentul reconfirma moșiile lui Vlaicu Pârcălab și descria hotarele moșiei Chișinăului.

Pe atunci, localitatea era un sat aflat în apropierea unei fântâni și a unei păduri, pe malul râului Bâc. Se consideră că începuturile sale se află în zona intersecției străzilor Albișoara și Alexandru Pușkin de astăzi.

Cu timpul, Chișinăul a devenit un târg rural din ținutul Lăpușnei. Poziția sa geografică a contribuit la dezvoltarea localității.

CIA: Politicienii români sunt confuzi. Petru Groza, între modelul chinez și cel iugoslav

Toma Cuzin, actorul din „Las Fierbinți”, a fost reținut de poliție după un accident rutier. Ar fi ieșit pozitiv la Drugtest

Sursa foto: Centrul Istoric al Chișinăului

În secolul al XVI-lea, schimbările politice și militare din regiune au determinat negustorii și călătorii să caute rute comerciale mai sigure. O parte dintre aceștia au început să ocolească zona Lăpușnei și să treacă mai des prin Chișinău.

Astfel, la mijlocul secolului al XVII-lea, localitatea s-a transformat treptat dintr-un sat într-un târg cu importanță strategică. Negustorii transportau mărfurile pe valea Bâcului, iar conducerea ținutului și numeroși meșteșugari s-au mutat, în timp, în noul centru.

În anii 1772–1774, Chișinăul avea aproximativ 800 de locuitori. Printre aceștia se numărau moldoveni, armeni, greci și evrei. Oamenii se ocupau de comerț, meșteșuguri, agricultură și pescuit.

Cum a devenit Chișinăul capitală

O etapă importantă în dezvoltarea orașului a început în 1812, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Chișinăul a devenit capitala noii gubernii Basarabia. La acel moment, localitatea avea aproximativ 5.000 de locuitori.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul și-a schimbat considerabil aspectul. Un rol important în modernizarea sa l-a avut arhitectul Alexandru Bernardazzi.

Acesta s-a ocupat de sistematizarea și pavarea străzilor, precum și de proiectarea primei rețele orășenești de apă. A participat și la amenajarea Parcului Orășenesc, cunoscut astăzi drept Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Tot de numele său sunt legate mai multe clădiri emblematice. Printre acestea se numără sediul actual al Primăriei Chișinău și Turnul de Apă.

În 1871, finalizarea căii ferate a impulsionat comerțul cu cereale. Producția agricolă putea fi transportată spre portul Odesa, iar noua rută a contribuit la dezvoltarea economică și la creșterea populației.

Sursa foto:: Centrul Istoric al Chișinăului

Chișinăul interbelic, un oraș multietnic

După Unirea Basarabiei cu România din 1918, Chișinăul a continuat să se dezvolte ca important centru urban.

Potrivit recensământului din 1930, orașul avea 114.896 de locuitori. Populația era diversă din punct de vedere etnic și includea români, evrei, ruși, germani, ucraineni, armeni, greci și reprezentanți ai altor comunități.

La 14 iunie 1925, Chișinăul a primit oficial statutul de municipiu în cadrul Regatului României, în baza Legii pentru unificarea administrativă. Orașul a devenit cel mai important centru urban al Basarabiei și reședința județului Lăpușna.

În perioada interbelică, Chișinăul era al doilea oraș ca mărime din România, după București.

Sursa foto:: Centrul Istoric al Chișinăului

Cum s-a schimbat orașul în perioada sovietică

După 1945, odată cu reinstaurarea regimului sovietic, Chișinăul a cunoscut o creștere rapidă a populației. Industrializarea și migrația au schimbat atât dimensiunea orașului, cât și structura demografică a acestuia.

În 1959, Chișinăul avea aproximativ 215.000 de locuitori. În 1972, populația ajunsese la 503.000 de persoane.

La începutul anului 1984, în oraș locuiau peste 604.000 de oameni. Recensământul din 1989 indica aproximativ 661.400 de locuitori.

În perioada sovietică, Chișinăul a devenit un important centru administrativ și industrial, iar populația sa a ajuns la aproximativ 700.000 de persoane.

După proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991, orașul a devenit capitala statului independent. În 1996, populația era estimată la 662.000 de persoane.

Astăzi, municipiul Chișinău găzduiește peste 720.000 de locuitori, potrivit datelor oficiale ale recensământului din 2024.

Sursa foto: Centrul Istoric al Chișinăului

Cine au fost cei mai longevivi primari ai Chișinăului?

Funcția de primar al Chișinăului a fost instituită în 1817. De atunci, orașul a avut 59 de conducători, dintre care șase au fost interimari.

Printre cei mai longevivi primari se numără: Carol Schmidt – 26 de ani în funcție, între 1877 și 1903, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, în mai multe mandate, Dimitrie Mincu – 13 ani, în mai multe mandate, Serafim Urechean – 11 ani, între 1994 și 2005 și Dorin Chirtoacă – 10 ani, între 2007 și 2017.

De la prima atestare documentară din 1436 până la capitala de astăzi, Chișinăul a trecut prin numeroase transformări. Arhitectura, comunitățile și evenimentele istorice au contribuit la formarea identității sale.

Sursa foto: Primăria Chișinău

Hramul Chișinăului, sărbătorit pe 14 octombrie

Tradiția organizării Zilei Orașului datează din 1987. Atunci, administrația locală a stabilit ca sărbătoarea să fie marcată în prima sâmbătă a lunii octombrie.

Din 2002, Hramul Chișinăului este organizat pe 14 octombrie, în aceeași zi cu sărbătoarea creștin-ortodoxă Acoperământul Maicii Domnului.

În 2026, capitala își sărbătorește Hramul prin evenimente organizate în centrul orașului și în sectoare. Programul include concerte în aer liber, târguri ale meșterilor populari, spații gastronomice și activități pentru întreaga familie.

Sărbătoarea începe la ora 8:30, cu Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”. Programul festiv va culmina cu un concert care va începe la ora 19:45, în centrul capitalei.

Pe scenă vor urca Orchestra Municipală de Muzică Populară, condusă de Frații Advahov, trupele Zdob și Zdub și Lupii lui Calancea, precum și interpreții Zinaida Julea, Mihai Ciobanu, Igor Cuciuc, Adrian Ursu, Cătălin Josan, Pasha Parfeni, Natalia Barbu, Natalia Gordienko și Brio Sonores.