Presupusul terorist internaţional român de etnie maghiară a avut o viaţă demnă de un roman de aventuri, de-a lungul căreia a jucat, pe rând, mai multe roluri.

Fotografiile şi amintirile cunoştinţelor descriu un luptător neînfricat, un rocker timid, ce iubea desenul, apoi un musulman mândru şi unul dintre fondatorii Legiunii Secuieşti, o misterioasă mişcare paramilitară. E greu să topeşti toate astea într-o unică imagine: Árpád Magyarosi (28 de ani), românul ucis în Bolivia, a avut parte de un final ciudat, ca mai toată viaţa pe care a dus-o.

El a fost ucis săptămâna trecută, într-un hotel din Santa Cruz, împreună cu alţi doi bărbaţi, de for ţele guvernamentale boliviene. În cadrul operaţiunii au fost arestaţi un cetăţean croat şi un alt român de etnie maghiară, Elod Tóásó. Aceştia susţineau o grupare de extremă dreapta din estul Boliviei şi erau bănuiţi că ar fi pus la cale uciderea preşedintelui Evo Morales, un socialist convins.

Relaţia cu familia s-a răcit cu timpul

Născut în Târgu-Mureş, Magyarosi şi-a început şcoala în România, la Sovata, şi a continuat-o în Ungaria, la Debrecen, apoi la Kecskemet şi la Budapesta. În Sovata, unde a copilărit, nici cunoscuţii şi nici familia nu mai ştiau prea multe despre el.

Bunica lui, Toth Maria, îşi aminteşte cu greu când l-a văzut ultima dată: „A fost aici în 2008, prin iulie sau august. Şi-a făcut buletinul şi paşaportul şi a plecat. De atunci, nu l-am mai văzut. Nu ştiu ce s-a întâmplat după aceea. Nu mi-a spus nimic”.

Toth Janos este unchiul lui Arpad, din partea mamei. Nu a prea ţinut legătura cu sora lui şi cu cei doi copii ai ei din anul 1992, când aceştia s-au mutat în Ungaria. „N-am avut legături prea strânse. Eu sunt mai tehnic şi nu-mi place politica. Árpád nu era un tânăr agresiv. Îi plăcea mult muzica. Mamei lui îi plăcea distracţia şi şi-a neglijat copiii. Nu mă mir că băiatul a intrat într-o gaşcă extremistă”, ne-a spus el.

Magyarosi şi-a obţinut prima calificare, de învăţător, în oraşul ungar Debrecen, unde a absolvit Institutul Pedagogic Reformat „Kolcsey Ferenc”. Contactată ieri, conducerea şcolii a încercat să se ţină cât mai departe de aura negativă a presupusului terorist internaţional.

Am încercat să luăm legătura cu rectorul Institutului Kolcsey Ferenc, Csorba Péter, prin intermediul consulului României la Gyula, Ioan Fodoreanu. Rectorul a refuzat însă, categoric, să acorde un interviu presei române. „Am contactat institutul şi am fost transferat direct la rector, care, scurt, mi-a spus că nu are nicio declaraţie de făcut în legătură cu fostul lor elev şi că aceasta este decizia lui definitivă”, ne-a spus consulul român.

„Bag mâna în foc că Elod nu este terorist”

Celălalt tânăr din Sovata implicat în acest caz, Tóásó Elod, este arestat în Bolivia. O fostă profesoară a acestuia din liceu, care a insistat să-şi menţină anonimatul, spune că Elod nu ar putea ucide nici o muscă. Ea îşi aminteşte că mama lui a murit foarte devreme, când Elod şi sora lui erau copii.

Micuţii au rămas în grija tatălui, care a lucrat pe şantier pentru a le asigura totul. „Eu ştiu că băiatul era foarte bolnav, avea parcă insuficienţă cardiacă. A fost operat şi scutit de educaţie fizică. Era firav. Îi plăcea mult informatica, nu era agresiv. Era chiar foarte timid. Sora lui mai mare îi era ca o mamă. După ce a terminat clasa a X-a, ea s-a mutat la liceu în Odorhei. Îi plăceau foarte mult limbile străine. Apoi au plecat amândoi la Budapesta. Bag mâna în foc că Elod nu este terorist”, ne-a spus ea.

Denes Sandor, socrul surorii lui Elod, şi-l aminteşte ca pe un tip foarte blând. „L-am cunoscut pe când era prin clasa a 6-a. Îl ştiam copil foarte cuminte, respectuos, un om care-şi iubea familia. A avut şi are foarte mulţi prieteni. Eu, pur şi simplu, nu pot să presupun despre el că ar fi genul terorist. Nu cred şi nu pot să accept ce se spune despre el. Avea un suflet bun. Toată lumea îl iubea şi îl respecta. El iubeşte şi respectă familia. E de necrezut ce se spune despre el”, ne-a declarat Denes.

BIOGRAFIE

Rósza-Flores, o viaţă ca-n filme

Mâinile lui Eduardo Rósza-Flores se mişcă întruna, vorbeşte grăbit, merge repede, scria un ziarist care l-a cunoscut îndeaproape. „Tipul este o legendă. Bineînţeles, cu o soartă ca a lui, asta nu-i mare lucru”, mai spunea ziaristul.

Rósza-Flores era fiul unei prinţese boliviene şi al unui evreu membru al rezistenţei ce a activat în Budapesta. S-a născut în 1960 în Bolivia, dar a trăit şi în Chile, Suedia, Ungaria, Belarus, Spania, Albania, Israel sau Croaţia. Avea cetăţenie boliviană, maghiară şi croată.

În Ungaria, a fost - potrivit presei maghiare - translatorul teroristului internaţional Carlos Şacalul. În Spania, a fost o vreme reporter pentru ziarul catalan „La Vanguardia” şi pentru BBC World Service. A relatat despre războaiele din fostul spaţiu iugoslav de care n-a putut sta deoparte.

Aşa că a luptat pentru independenţa statului croat, devenind chiar comandant al unei brigăzi formate din 380 de străini. „95% dintre ei aveau cazier judiciar, mulţi făceau parte din grupuri naziste sau fasciste din Germania şi Irlanda”, povesteşte, pentru revista „Time”, un ziarist croat care s-a ocupat de legătura dintre mercenarii străini şi serviciile secrete din Croaţia.

În decembrie 1991, un membru al brigăzii, cetăţean elveţian, a fost găsit mort. Un ziarist care investiga moartea acestuia a fost, de asemenea, ucis. Rósza-Flores, bănuit că ar fi în spatele acestor crime, nu a fost niciodată acuzat oficial.

A revenit în Ungaria, unde s-a convertit la islamism şi a fost lingvist, scriitor, muncitor necalificat şi agent secret. A fost şi actor, şi-a jucat în 2002 propriul rol în filmul „Chico” (regizor Ibolya Fekete), care a primit Marele Premiu la Festivalul Filmului Maghiar.

Rósza-Flores avea să-şi îndrepte atenţia din nou spre ţara natală. „Santa Cruz este omniprezent în viaţa mea. O constantă. În inima mea, sunt un cruceno (locuitor al oraşului bolivian Santa Cruz - n.r.)”, spunea într-un interviu din 2006, citat de „Time”.

DEZVĂLUIRE

„Îşi dorea să se întoarcă în România”

O prietenă apropiată a lui Árpád Magyarosi, care a ţinut legătura cu el inclusiv după plecarea în America Latină, a făcut dezvăluiri interesante pentru cotidianul „Magyar Hirlop”.

În interviul pe care ziarul de la Budapesta îl publică în ediţia de astăzi, tânăra, care doreşte să-şi păstreze anonimatul, se declară absolut surprinsă de acuzele teroriste care planează asupra prietenului ei Árpád. „Sunt aproape sigură că habar nu avea de arme. Nici măcar stagiul militar nu şi l-a făcut. Nu pot să cred că s-a pregătit să-l asasineze pe Morales”, conchide aceasta.

Ultima dată, femeia a vorbit cu prietenul ei în urmă cu două săptămâni. „Ne-am scris mailuri. Árpád povestea că tocmai mâncase carne de aligator şi că îşi perfecţiona spaniola, limbă pe care începuse să o studieze la Budapesta. «Mă odihnesc şi mă distrez», mi-a mai scris”, relatează tânăra.

Misterioasa prietenă a lui Árpád nu-şi explică de unde a avut Árpád bani pentru biletul de avion spre Bolivia, dar ştia despre dorinţa lui de a evada: „Înainte să plece, spunea că nu e genul de om căruia să-i ajungă o viaţă cu un serviciu monoton de opt ore zilnic, decenii la rând. Era nemulţumit de viaţa lui în Ungaria, voia să plece în lume, să călătorească şi apoi să se întoarcă să se aşeze la casa lui”.

Femeia mai spune că Árpád avea o mare nemulţumire: „Deşi a trăit cea mai mare parte din cei 28 de ani ai săi în Ungaria, nu a primit nici până în momentul morţii cetăţenia”. De aceea, spune tânăra, invitaţia în Bolivia din partea prietenului său Elod Toaso l-a bucurat enorm.

„Ideea este că Árpád nu a plănuit să rămână pe viaţă în America de Sud. Din contră. Voia o familie, o soţie şi mai mulţi copii. Ceea ce-şi dorea cel mai mult era să se întoarcă acasă, în România. Transilvania îi lipsea enorm”, a mai declarat tânăra femeie. (Georgeta Petrovici)

MEMBRU AL LEGIUNII SECUIEŞTI

„Un fel de Che Guevara ungur”

Adrian Moise

Legiunea Secuiască, organiza ţia la care aderase Árpád Magyarosi şi care îl avea membru fondator pe Tóásó Elod, promovează, potrivit cotidianului „Ziua”, apărarea Ţinutului Secuiesc, apărarea democraţiei, dreptăţii, libertăţii şi făurirea statului de drept. În acest scop, mai mulţi maghiari „legionari” s-ar fi antrenat prin Munţii Ciucului. Printre liderii organizaţiei se află şi Eduardo Rosza-Flores, împuşcat în Bolivia alături de Árpád Magyarosi.

Secuii din România resping orice legătură cu Árpád Magyarosi şi cu organizaţia iredentistă maghiară din care făcea parte tânărul. „Am auzit de Magyarosi, e un fel de Che Guevara ungur. Am citit pe internet despre el. Dar nu am avut, după ştiinţa mea, nicio acţiune comună sau ceva de genul acesta”, spune Nemes Elod, preşedintele Tineretului Maghiar din Ardeal, filiala Covasna.

„Încă de acum trei ani s-a vehiculat prin presă o legătură cu această organizaţie. Nu este nimic adevărat, şi cine face aceste asocieri forţează. Nu am auzit niciodată ca «Legiunea Secuiască» să se declare pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Noi respectăm legea şi vrem autonomie în mod democratic, nu putem fi asociaţi cu acea organizaţie”, a spus Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei covăsnene a Partidului Civic Maghiar.

Strângere de fonduri pentru repatriere

Membrii Legiunii Secuieşti au postat recent pe site-ul organizaţiei două numere de conturi bancare, unde maghiarii şi secuii sunt rugaţi să doneze bani pentru repatrierea corpului lui Árpád Magyarosi. Suma necesară „pentru ca Árpád să se poată odihni liniştit în Ardeal, aşa cum şi-a dorit întotdeauna”, se ridică la 10.000 de dolari. Conturile sunt deschise pe numele mamei acestuia, Toth Maria.

Toth Janos, unchiul celui decedat, spune că a refuzat să ajute cu bani pentru repatrierea băiatului, pe motiv că anturajul l-a făcut pe nepotul său să o apuce pe căi greşite. În schimb, Bokor Barna, un prieten din Mureş, îşi oferă sprijinul. „Nu ştiam că a devenit islamist, am păstrat legătura doar pe internet. Eu încerc să strâng bani din Târgu-Mureş, iar prietenii lui din Sovata au deschis un cont. Banii îi vom trimite în Ungaria, mamei lui”, spune mureşeanul. (A contribuit Andrei Udişteanu)

BOLIVIA

Morales, un socialist convins

Evo Morales, cel de-al 80-lea preşedinte al Boliviei şi primul şef de stat de origine amerindiană din istoria modernă a ţării, a fost ales prin vot direct în scrutinul din decembrie 2005. For - maţiunea pe care liderul de la La Paz o conduce, Mişcarea pentru Socialism, militează pentru sporirea ponderii economice a regiunilor sărace ale ţării, situate în zona muntoasă din vest şi locuite în special de populaţie indigenă, prin reforme agrare şi redistribuire a veniturilor obţinute din exportul de gaze naturale.

Politicile sale au provocat însă opoziţia virulentă a departamentelor din estul ţării, printre care Santa Cruz, industrializate, bogate în resurse naturale şi terenuri fertile. Acestea au cerut, în replică, o autonomie sporită în raport cu administraţia centrală. Autorităţile din Santa Cruz au organizat un referendum, în mai 2008, prin care au încercat să obţină autonomia, dar demersul a fost invalidat de Tribunalul Electoral Naţional. Nici o organizaţie internaţională nu a trimis observatori la Santa Cruz. (Paul Ciocoiu)