International
China prelungește cu o lună misiunea Shenzhou-21 în spațiu pentru testarea zborurilor de lungă durată
echipaj shenzhou 21 / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Misiunea spațială a Chinei, Shenzhou-21 a intrat într-o nouă etapă, după ce autoritățile de la Beijing au decis prelungirea șederii echipajului pe orbită cu aproximativ o lună, într-un demers care vizează validarea tehnologiilor necesare explorării spațiale de durată, potrivit Reuters.
Extinderea misiunii Shenzhou-21
Extinderea misiunii a fost anunțată de Biroul pentru Inginerie Spațială cu Echipaj Uman din China și transmisă de presa de stat. Potrivit informațiilor oficiale, obiectivul principal este „verificarea suplimentară a tehnologiilor legate de șederile pe termen lung ale astronauților pe orbită” .
Inițial, misiunea Shenzhou-21 era planificată să dureze aproximativ șase luni, conform standardului adoptat de China pentru rotațiile echipajelor de pe stația spațială Tiangong.
Revenirea pe Pământ era estimată pentru luna aprilie 2026, însă această prelungire marchează un pas suplimentar în testarea limitelor biologice și tehnice ale vieții în microgravitație.
Decizia vine într-un context global în care marile puteri spațiale, inclusiv Statele Unite și China, investesc în misiuni de lungă durată, considerate esențiale pentru viitoare expediții către Lună și Marte.
Lansarea și obiectivele inițiale ale misiunii
Shenzhou-21 a fost lansată pe 31 octombrie 2025 de la Centrul de Lansare Jiuquan, folosind o rachetă Long March-2F. La scurt timp după lansare, nava a intrat pe orbită și a realizat o andocare rapidă cu stația spațială Tiangong, într-un timp record de aproximativ 3,5 ore .
Misiunea reprezintă a 16-a misiune spațială cu echipaj uman a Chinei și a 10-a rotație de echipaj pe stația Tiangong, care este ocupată permanent din 2021 .
Scopurile principale ale misiunii includ:
- desfășurarea de experimente științifice în microgravitație;
- mentenanța și modernizarea infrastructurii stației;
lansare shenzhou 21 / sursa foto: captură video
- testarea tehnologiilor pentru susținerea vieții pe termen lung.
Echipajul misiunii Shenzhou-21
Echipajul Shenzhou-21 este format din trei astronauți: comandantul Zhang Lu, veteran al misiunii Shenzhou-15, și doi membri aflați la primul zbor spațial, Wu Fei șiZhang Hongzhang .
Wu Fei, în vârstă de 32 de ani la momentul lansării, este cel mai tânăr astronaut trimis vreodată în spațiu de China, iar selecția sa reflectă strategia Beijingului de a integra o nouă generație de specialiști în programul spațial .
Zhang Hongzhang, specialist în sarcini științifice, provine din mediul academic și este afiliat Academiei Chineze de Științe, contribuind la experimente complexe în domeniul fizicii și chimiei aplicate .
Activități complexe pe stația Tiangong
Pe parcursul misiunii, echipajul a desfășurat o gamă largă de activități, de la lucrări de întreținere până la experimente științifice avansate. Printre realizările notabile se numără instalarea unor sisteme de protecție împotriva resturilor spațiale, după ce o misiune anterioară a fost afectată de un incident provocat de deșeuri orbitale.
Astronauții au efectuat și activități extravehiculare (spacewalk-uri), inclusiv inspecții ale echipamentelor externe și verificări ale infrastructurii stației. De asemenea, au lucrat în coordonare cu brațul robotic al stației pentru manipularea echipamentelor și realizarea experimentelor .
shenzhou 21 / sursa foto: captură video
Un element important al misiunii îl reprezintă experimentele biomedicale. Potrivit datelor publicate de agenția Xinhua, astronauții au efectuat studii privind efectele microgravitației asupra organismului uman, inclusiv exerciții fizice regulate pentru menținerea sănătății .
În plus, misiunea a inclus și experimente biologice pe animale, fiind pentru prima dată când China a trimis mamifere vii – șoareci – pe stația sa spațială, pentru a studia comportamentul și adaptarea în condiții de microgravitație .
Shenzhou-21, context tehnologic și provocări
Misiunea Shenzhou-21 a fost influențată și de problemele tehnice întâmpinate anterior. Nava Shenzhou-20, care trebuia să aducă echipajul precedent înapoi pe Pământ, a suferit avarii provocate de resturi spațiale, inclusiv fisurarea unui hublou .
Ca urmare, echipajul Shenzhou-21 a fost implicat în operațiuni suplimentare, inclusiv evaluarea daunelor și adaptarea procedurilor de siguranță. Ulterior, o altă navă, Shenzhou-22, a fost trimisă fără echipaj pentru a servi drept vehicul de întoarcere pentru actuala echipă .
Aceste incidente au evidențiat riscurile crescânde generate de aglomerarea orbitală și au determinat autoritățile chineze să acorde o atenție sporită protecției împotriva deșeurilor spațiale.
Viața în spațiu: adaptare și rutină
După peste cinci luni petrecute în spațiu, echipajul se află într-o stare bună de sănătate și continuă să își desfășoare activitatea în condiții optime.
shenzhou 21 / sursa foto: captură video
Rutina zilnică include:
- exerciții fizice pentru prevenirea pierderii masei musculare;
- monitorizarea parametrilor medicali;
- desfășurarea experimentelor și mentenanței.
Imagini și materiale video publicate de autorități arată astronauții lucrând într-un mediu bine organizat, folosind echipamente moderne și colaborând constant cu echipele de la sol.
Rolul misiunii Shenzhou-21 în strategia spațială a Chinei
Shenzhou-21 face parte dintr-un program spațial ambițios, dezvoltat independent de China, în contextul excluderii sale din proiectul Stației Spațiale Internaționale. Beijingul urmărește să își consolideze poziția ca actor major în explorarea spațială.
Stația Tiangong reprezintă un pilon central al acestei strategii, fiind utilizată pentru:
- cercetare științifică;
- testarea tehnologiilor spațiale;
- pregătirea pentru misiuni interplanetare.
Extinderea misiunii Shenzhou-21 este, astfel, un pas logic în direcția acumulării de experiență operațională și validării sistemelor critice.
Prelungirea misiunii Shenzhou-21 reflectă o etapă importantă în evoluția programului spațial chinez, evidențiind accentul pus pe cercetarea științifică și pe dezvoltarea capacităților pentru zboruri de lungă durată.
Într-un context internațional competitiv, China își consolidează poziția prin misiuni complexe, care combină inovația tehnologică cu testarea limitelor umane în spațiu.
