Rezultatele testelor PISA au confirmat ceea ce EVZ a scris în nenumărate rânduri: declinul educației din România. Țara noastră are cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani. Conform datelor, procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în creștere față de anul 2015, dar acest lucru nu reprezintă o problemă în viziunea ministrului Educației, Monica Anisie.

Rezultatele testelor PISA la Citire arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea din 2015. La Matematică se înregistrează cea mai mare scădere, comparativ cu testarea anterioară din 2015, țara noastră fiind în scădere cu 14 puncte. Și la Științe, rezultatele sunt slabe, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte.

„Procentajul analfabetismului funcțional este îngrijorător”

Procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%. Testele PISA 2018 au fost împărțite pe șase niveluri de competențe, de la cel mai slab, nivelul 1, la cel mai ridicat, nivelul 6. Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OCDE.

De cealaltă parte, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire. Asta înseamnă că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv. La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate fiind de 47%. Științele marchează o creștere până la 44% a celor care nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu. Acești elevi nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage concluzii bazate pe simple investigații.

În opinia lui Radu Szekely, expert educațional al Comisiei Europene, „calitatea învățământului românesc este într-un declin accelerat. Rezultatele PISA demonstrează, de fapt, că în ultimii 9 ani nu numai că nu facem ceea ce trebuie, dar facem prost și ceea ce facem. Lucrăm după niște metode învechite, care nu mai corespund nevoilor din ziua de azi ale societății.

Faptul că avem 44% procentajul de analfabetism funcțional este îngrijorător pentru o societate pentru care învățarea pe tot parcusrul vieții devine obligatorie pentru ca și individul și societatea în ansamblu să poată să se dezvolte. Cred că ar trebui luate niște măsuri urgente, nu neapărat de petecire a învățământului, așa cum s-au făcut ani de zile, ci trebuie schimbat fundamental modul de abordare, în așa fel încât să ne concentrăm pe aceste competențe care sunt considerate cheie.

Nu trebuie să fim printre cei mai buni din lume, dar trebuie să avem un procent de alfabetizare funcțională. Mi se pare lipsit de responsabilitate să nu te îngrijoreze faptul că aproape jumătate din copii sunt analfabeți functionali, în condițiile în care toate meseriile viitorului presupun un grad mare de literație și capacitatea de a învăța continuu.”, a declarat expertul educațional pentru EVZ.

Cauza: performanța didactică slabă a profesorilor

Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării consideră, în schimb, că nu trebuie să ne îngrijorăm. Potrivit acesteia, elevii ale căror cunoştinţe au fost verificate prin aceste teste au învăţat după programele vechi. „Poate peste trei ani, când vor fi evaluaţi şi cei care au învăţat după noile programe, vom avea rezultate mai bune”, a declarat ministrul, continuând să adauge că „nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evalare internaţională.

Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”. După o analiză a rezultatelor, cercetătorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a ajuns la concluzia că performanța didactică slabă a profesorilor este principalul factor care a condus către aceste rezultate dezastruoase.

„Profesorii sunt principalul factor de predicție a performanței elevilor. Sistematic este o diferență enormă între notele de la clasă și rezultatele de la Evaluarea Națională și nimeni nu este penalizat”.

Elevii sunt îngrijorați de rezultate

Consiliul Național al Elevilor trage un semnal de alarmă cu privire la testele PISA. Antonia-Laura Pup, președintele structurii, a declarat că rezultatele „ trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicați în elaborarea și/sau monitorizarea politicilor educaționale. Sistemul acesta educațional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi, iar pentru a soluționa aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulțumim cu comoditatea unei soluții universale, soluțiile, în sistemul educațional, trebuie pliate pe fiecare comunitate școlară în parte”.

Ce sunt testele PISA

Este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu.

Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii - cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

„Propun să fie date aceleași teste PISA profesorilor. Veți avea o mare surpriză”, a declarat fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu