INTERVIURILE 2+1. Vasile Cepoi: "Ne vom trata în spitalele de stat în aceleaşi condiţii ca la privat"
- Cristina Lica
- 5 august 2012, 23:39
Anul viitor, vom avea sistem public-privat de asigurări, iar spitalele nu vor mai fi bugetare. Doctorii vor câştiga mai bine şi vor oferi şi servicii în regim privat, la stat.
Cu toate lipsurile, spitalele de stat au un avantaj pe care nici cele mai luxoase clinici private nu-l pot egala: posibilitatea de acorda ajutor în caz de complicaţii şi boli grave. Pe lângă regândirea pachetelor de asigurări, recredibilizarea sistemului de sănătate de aici trebuie să înceapă, consideră ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, care anunţă măsuri inovatoare. Evenimentul zilei: Când a hotărât retragerea proiectului anterior de lege, Traian Băsescu a acuzat echipa de la Ministerul Sănătăţii de lipsă de curaj. De atunci, aţi făcut o nouă lege, cum comentaţi acea declaraţie? Vasile Cepoi: Nu am reţinut declaraţia cu lipsa de curaj, însă am auzit un reproş că Legea Sănătăţii nu a fost gata mai devreme. Termenul dat de FMI a fost 30 iunie, iar proiectul nu avea cum să fie gata mai devreme de şase luni, fiind nevoie de consultări cu pacienţi şi cu vreo 30 de ONG-uri. Proiectul a suferit până acum o serie de corecţii, în urma întâlnirilor pe care le-am avut în ţară. Dezbaterea va mai continua până va fi asumat de Guvern, după care va ajunge în Parlament în septembrie. Dacă va fi adoptată, Legea Sănătăţii va intra în vigoare la anul. O noutate este intrarea privaţilor pe piaţa asigurărilor. Cum vor influenţa aceştia calitatea serviciilor, vor aduce mai mulţi bani în sistem? Intrarea operatorilor privaţi pe piaţa asigurărilor va aduce indirect bani în sistem, contribuind la dezvoltarea asigurărilor facultative, pentru pachetele suplimentare de servicii. Dacă în prezent, un pachet suplimentar nu poate fi achiziţionat decât printr-o asigurare privată, noua lege prevede ca asigurările facultative să se încheie şi prin casele mutuale de asigurari. Oamenii pot să aleagă între a-şi face asigurare la stat sau la privat, atât pentru pachetul de bază, cât şi pentru cel facultativ. Dacă un cetăţean are mai multă încredere în sistemul privat, îşi poate lua ambele pachete de la asiguratorul privat. Dar ce sistem va prima, cel de stat sau cel privat? Dacă vechiul proiect, care a fost retras, prevedea un sistem de asigurări de tip comercial, atât pentru pachetul de bază, cât şi pentru cel facultativ, în care se putea dezvolta şi un sistem mutualist (prin casele publice de asigurări), de data aceasta, propunem ca sistemul caselor de asigurări să fie de bază, iar cel comercial să fie complementar. Cum veţi stimula românii să-şi încheie asigurări facultative, având în vedere că la noi nu prea există această cultură? Dacă ar fi să ne bazăm pe percepţia cetăţeanului faţă de propria sănătate, el ar considera că nu are nevoie să se asigure , până în momentul în care are nevoie acută de un serviciu şi realizează cât de scump e. De aceea, asigurările de bază sunt obligatorii. Pachetul facultativ va prinde şi la români când vor realiza că au nevoie de alte servicii decât cele din pachetul de bază, ce presupun un efort financiar mai greu. Există şi deductibilitate fiscală pentru cei care cumpără pachete suplimentare. Vom fi oarecum constrânşi să ne facem asigurări facultative de faptul că pachetul de bază va acoperi mai puţine servicii? Actuala lege prevede un pachet de bază atotcuprinzător, dar de care nu putem beneficia în totalitate din lipsă de resurse. În acest caz, avem două posibilităţi: ori mărim contribuţia, ori subţiem pachetul de bază. Am ales a doua variantă, iar pachetul de bază pe care îl propunem nu va mai acoperi tratamentul virozelor şi al bătăturilor, ci doar pe cel al bolilor cu risc şi costuri mari, pe care nu le-ai putea duce de unul singur-cancer, spitalizare, intervenţii chirurgicale etc. Acestea se stabilesc în funcţie de raportul cost-eficacitate, de aspecte ce ţin de legalitate, de componenta socială etc. Riscurile minore rămân în pachetul facultativ sau la plată directă. Şi mai sunt excluse din pachetul de bază acele servicii care au alternativă terapeutică mai ieftină: stentul de 500 de euro versus cel de 2.000 de euro. Pachetul de bază ţi-l asigură pe cel de 500 de euro. Pentru ce trece peste fie plăteşti direct, fie te asiguri facultativ. Există temeri că asiguratorii privaţi, în goana după profit, vor fugi de cei cu boli grave, costistoare. Ce măsuri de siguranţă v-aţi luat? Bolnavii cronic, cei care suferă de afecţiuni grave nu trebuie să-şi facă griji, pentru că, după cum v-am zis, aceste servicii sunt incluse în pachetul de bază, pe care şi-l vor putea lua de la casele mutuale de asigurari dacă vor dori. Omul trebuie să ia în calcul mai multe chestiuni când face o alegere între stat şi privat. De exemplu, pentru o naştere normală, fără complicaţii, doamnele se duc să nască într- o maternitate privată, însă şi dacă apar complicaţii, sunt transferate într-un spital public, unde există resurse pentru ca acest caz să fie rezolvat până la capăt.
- "Pachetul de bază va acoperi riscuri mari: boli grave, cancer, spitalizare, operaţii. Tratamentul pentru boli cu risc minor va fi inclus în pachetul facultativ sau plătit direct". VASILE CEPOI ministrul Sănătăţii
"Salariile doctorilor - o sumă fixă şi una variabilă" Ce înseamnă autoguvernarea în spitale? E posibil ca, în condiţiile economiei de piaţă, unele spitale să dea faliment? Autoguvernarea spitalelor înseamnă autonomie financiară şi managerială, însă nu privatizare. Astfel, oricât de prost ar merge, o instituţie publică nu intră în insolvenţă. Diferenţa este că managerul va fi mult mai responsabilizat (sancţiuni mai dure) şi va avea mai multă libertate în a administra banii. Va exista posibilitatea unei remunerări mai bune a personalului. În prezent, indiferent de cât şi cum munceşte, un medic ia aceeaşi bani. De la anul, va exista o salarizare de bază şi una variabilă. Întrebaţi un chirurg cât câştigă la privat, pentru că atât va putea lua şi la stat. Pentru activitatea practică pe care o desfăşoară în spitale, şi rezidenţii ar putea să fie plătiţi pe criterii de performanţă. Vom scăpa astfel şi de clasica şpagă? Nu cunosc nicio ţară din lume în care să nu existe plată informală. Problema e dacă medicul condiţionează actul medical de o sumă, asta e infracţiune. Altfel, poate primi atenţii după ce a efectuat un act medical. În unele ţări, acest lucru e oficializat, în sensul că această sumă e plătită la casierie. Vorbeaţi de posibilitatea ca medicii să ofere servicii medicale în regim privat, dar în spitalele de stat. De ce ar alege un pacient un spital de stat în locul unuia privat, dacă e vorba de aceleaşi costuri? Dar de ce s-ar duce omul la privat? Privatul are în plus faţă de spitalul de stat doar un frigider şi un televizor în cameră. Însă nu are resursele pentru a rezolva un caz complicat. Şi atunci, unde e încrederea mai mare, nu acolo unde ştiu că indiferent cum evoluează cazul, mi se poate acorda ajutor complet? În loc să meargă la privat după ce îşi termină programul la stat, medicul poate să rămână aici şi să acorde servicii cu plată, iar aceste fonduri să fie folosite pentru dotări, astfel încât să existe şi în spitalele de stat frigidere şi televizoare în camere. Credeţi că scoaterea medicilor din grila bugetară ar putea controla valul masiv de plecări în străinătate? Dacă li se dă posibilitatea să lucreze în condiţii mulţumitoare, probabilitatea de a pleca se reduce. Însă fenomenul migraţiei medicilor e unul internaţional, nu poţi să faci o lege ca să interzici plecările. Veţi continua deblocarea posturilor? Sigur, e o necesitate. Dacă din 2009 până acum au plecat 21.000 de cadre, trebuie deblocate multe posturi. Cel mai mare deficit este la Anestezie şi Terapie Intensivă, Urgenţe (mai ales ambulanţieri şi personal mediu), Radiologie etc. Ce măsuri aţi luat în privinţa malpraxisului? Noua lege prevede o responsabilizare a asiguratorului în rezolvarea diferendelor, şi asta într-un timp mai scurt ca până acum. Într-o primă fază, e obligatoriu să se încerce rezolvarea amiabilă- în maximum 30 de zile de la reclamaţie. Dacă victima refuză, următoarea etapă e în justiţie. Asiguratorul va fi obligat să încheie poliţe şi pentru daune morale, nu doar materiale, ca până acum.
- "Spitalele private au un frigider şi un televizor în camere, în plus faţă de cele de stat, dar nu pot rezolva complicaţiile". VASILE CEPOI, ministrul Sănătăţii
O parte din asigurarea RCA va fi virată la Sănătate Suspectaţi că banii asiguraţilor ar putea fi folosiţi în alte scopuri. Noua lege schimbă ceva? La ora actuală, contribuţiile cetăţenilor la diferite fonduri se adună în acelaşi cont, astfel încât e de presupus că dacă banii nu ar ajunge pentru îndestularea unei probleme, atunci ar putea fi folosiţi cei de la Sănătate. Aşa că proiectul de lege propune ca banii de la sănătate să fie colectaţi separat într-un fond special, care să fie folosit numai pentru sănătate. Mai mulţi experţi vorbeau de trei metode prin care se fură în Sănătate: reţete, internări fictive sau achiziţii medicale nejustificate. Cunoaşteţi şi alte filiere? Furturile pot să capete mai multe forme, de la o achiziţie nejustificată sau la un preţ nejustificat, pentru a obţine un beneficiu personal sau de grup, până la furt direct. Dar aceste lucruri trebuie demonstrate de organisme abilitate. Noi, cei de la minister, putem doar să prevenim aceste lucruri prin controale. De aceea am înfiinţat o autoritate care se ocupă de integritate şi supraveghează modul în care se achiziţionează medicamente, materiale sanitare. Au fost identificate abateri, care nu s-au dovedit fraude. Şi accidentele fac o pagubă în bugetul spitalelor. Cum poate fi remediată problema? Asigurarea RCA conţine şi acum o componentă pentru accidente. Doar că acei bani nu ajung la sănătate, ei rămân la asiguratori şi se plăteşte o cotă parte din factură dacă se dovedeşte că cel asigurat e vinovat. Dar cum s-a constatat că nu se recuperează banii, am stabilit ca acea cotă pentru accidente din RCA să fie virată la fondul de asigurări pentru a evita acest proces.
- "Cota pentru servicii medicale, prevăzută şi acum în RCA, va fi virată automat la fondul de Sănătate". VASILE CEPOI, ministrul Sănătăţii