În plin efort de achiziționare a operei Cumințenia Pământului, estimată la 11.000.000 de euro, poate că ar fi bine să ne amintim cum am dat cu piciorul nu unei singure lucrări a marelui Brîncuși, ci întregului său atelier, intrat, încă de la mijlocul secolului XX, în posesia statului francez. Povestește Alecu Ivan Ghilia, fost discipol al marelui pictor Corneliu Baba: „În anii ’50, Constantin Brâncuși era considerat formalistul numărul unu în sculptură, așa cum Corneliu Baba, profesorul meu, era formalistul numărul unu în pictură. Țin minte că, în acea perioadă, marele Brâncuși și-a oferit atelierul de la Paris, împreună cu tot ce conținea la acea vreme, statului român. Comuniștii au format o comisie, alcătuită din trei intelectuali, care avea misiunea să meargă în Franța, să evalueze moștenirea lui Brâncuși. Acest trio era format din scriitorul și criticul literar George Călinescu, istoricul, criticul de artă și colecționarul George Oprescu și Constanța Crăciun, pe atunci ministrul al Culturii”.

„Arta decadentă” și tema impusă de comuniști

Artistul Alecu Ivan Ghilia oftează, pradă acestor triste aduceri aminte: „Acești trei oameni au mers în Franța, s-au întâlnit cu Brâncuși, au văzut atelierul, apoi au dat verdictul: opera conaționalului lor a fost etichetată drept artă decadentă! În consecință, au respins donația marelui Brâncuși! Vă dați seama? Și acum alergăm să facem rost de milioane de euro pentru a cumpăra Cumințenia Pământului… O rușine! Supărat și dezamăgit, Brâncuși și-a donat atelierul statului francez. E limpede că George Călinescu, George Oprescu și Constanța Crăciun au plecat cu temele făcute de acasă. Comuniștii îi instruiseră, iar ei, obedienți, au acceptat. Mare păcat… Am dat cu piciorul unei șanse unice”.

În prezent, autoritățile române fac eforturi să achiziționeze Cumințenia Pământului, lucrare care ar urma să înfrumusețeze viitorul muzeu dedicat lui Constantin Brâncuși la Tg. Jiu. Cum statul a avut doar 5.000.000 de euro la dispoziție, pentru a completa suma cerută de actualii proprietari ai Cumințeniei Pământului, s-a inițiat o subscripție publică, pentru a se strânge 6.000.000 de euro, atât cât mai este nevoie pentru cumpărarea sculpturii.

Cine este Alecu Ivan Ghilia

Alecu Ivan Ghilia – pe numele său real Alexandru Ivan – a studiat la Academia de Belle Arte din Iași (1948-1950), urmând apoi cursurile Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București (1950-1953). Scriitor, scenarist, poet, pictor și sculptor, Ghilia a lucrat și ca redactor la Contemporanul, Gazeta literară, Luminița (redactor-șef). A condus, între 1967 și 1969, redacția de scenarii a Studioului Cinematografic din București. A scris peste 30 de cărți, fiind premiat de Academia Română pentru romanul Cuscrii (1958). De asemenea, a fost recompensat cu două premii ale Asociației Scriitorilor din București pentru romanele Recviem pentru cei vii (1972) și Dragostea câinelui de pază (1978). A primit și Premiul Național de Proză Mihai Eminescu.