Proiectul de divizare a Hidroelectrica şi de fuziune în vederea constituirii Companiei Naţionale Hidroenergetica rămâne respins în mod irevocabil, potrivit unei decizii de joi a Curţii de Apel Bucureşti. Anterior, și înființarea Electra a fost respinsă.
Astfel, Curtea de Apel a respins joi, 14 aprilie 2011, recursul formulat de Hidroelectrica împotriva hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 49977/3/2010, potrivit unui comunicat al Hidrosind, unul dintre contestatarii proiectului.
În luna decembrie 2010, la solicitarea salariaţilor din Hidroelectrica, formulată prin avocaţii de la SCA Cincan & Constantin, Tribunalul Bucureşti a declarat nelegal Proiectul de divizare a Hidroelectrica şi de fuziune în vederea constituirii CN Hidroenergetica, apreciind că fuziunea societăţilor din energie, concomitent cu divizarea Hidroelectrica SA, nu poate avea loc.
Anterior pronunţării Curţii de Apel asupra recursului înaintat de Hidroelectrica, instanţa a decis, în luna martie 2011, în mod irevocabil, că nu poate fi înregistrat nici Proiectul de fuziune în vederea constituirii CN Electra. Sindicatele au câștigat
"În deciziile pronunţate, instanţele de judecată au împărtăşit criticile sindicatelor cu privire la nelegalitatea proiectelor, atât în ceea ce priveşte nerespectarea dispoziţiilor imperative ale legii societăţilor comerciale, prin prisma încercării nelegale a Guvernului de a diviza Hidroelectrica, concomitent cu înfiinţarea prin proceduri de fuziune a două noi companii, cât şi în ceea ce priveşte neevidenţierea corectă, în conţinutul proiectelor, a elementelor de activ şi pasiv ce ar fi urmat să compuna patrimoniul celor două noi societăţi", se menţionează în comunicatul Hidrosind.
"În atare situaţie, cele două mari companii energetice propuse de actualul guvern nu vor mai lua fiinţă, actualul proiect de restructurare a sistemului energetic fiind irevocabil desființat", mai arată sursa citată. Printre sindicatele care au contestat proiectul de înființare a celor două companii integrate se numără, de asemenea și Federația Sindicatelor Libere și Independente Petrom, condusă de Liviu Luca. Proiectul, criticat de SUA Opoziție la acest proiect au făcut însă atât Fondul Proprietatea, cât și finanțatorii externi - FMI sau Banca Mondială. Recent, și ambasadorul SUA la București, Mark H. Gitenstein, a avut o ieșire foarte dură cu privire la modul în care este gestionat sectorul energetic românesc. El a comparat strategia de reorganizare a companiilor din domeniu cu "rearanjarea șezlongurilor de pe Titanic", atât timp cât nu se rezolvă problema fundamentală a acestora, că "nu sunt administrate cu adevărat ca niște afaceri". Odată cu eșuarea proiectului de creare a celor două companii, statul va scoate la privatizare, ca plan B cerut de FMI, o serie de centrale, printre care complexurile energetice din Oltenia, și ar putea vinde pe Bursă pachete minoritare de acțiuni la companii precum Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
Ca reacţie, Ministerul Economiei a anunţat astăzi că, în această lună, va începe procedurile pentru privatizarea managementului la un sfert din companiile aflate în subordinea sa, însemnând circa 20 de societăţi.
Recomandările noastre
