Ceaușescu a visat să organizeze un eveniment uriaș. De ce a eșuat dictatorul
- Florian Olteanu
- 7 februarie 2025, 07:32

Ceaușescu visa la o ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Tradiția Jocurilor Olimpice de Iarnă este cu 28 ani mai recentă decât cea a Jocurilor Olimpice de Vară.
Dacă prima a aparținut lui Evanghelie Zappa la 1850, dar s-a concretizat prin Pierre de Coubertin cu Jocurile Olimpice de la Atena din 1896, a doua a apărut în 1924. Erau prea mulți practicanți ai sporturilor de iarnă. Olimpismul trebuia să includă și state unde sporturile de vară se practicau puțin precum statele din nordul extrem al Europei, Americii, Asiei.
Ceaușescu, laureat al distincției Cercurilor Olimpice de Platină pentru prezența la Jocurile de Vară de la Los Angeles 1984, visase ca la debutul anilor 80, sau măcar la mijlocul anilor 90, România să aibă Jocuri Olimpice de Iarnă. Primul termen a fost imposibil de respectat, la al doilea nu a mai ajuns.
Ceaușescu a ales la finalul anilor 60, zona Lotru-Parâng
Ceaușescu și-a pus în plan prin 1967, ca la nivelul anului 1980, să aibă o stațiune nou-nouță. Aici se puteau organiza Jocuri Olimpice de Iarnă. Să nu uităm că la Grenoble 1968, Neagoe și Panțuru au avut singura medalie olimpică româneacă la Jocurile Olimpice de Iarnă. Este vorba de bronz la bobul de 2 persoane.
Ceaușescu a visat un sistem de stațiuni de la Voineasa, la Vidra, unde era un lac superb. Urmau să fie stațiuni la Voineasa, Alba, Mura, Vidra. A fost amenajat un drum de 30 km între Voineasa și Vidra. La Obârșia Lotrului (Masivul Parâng), urmau să se intersecteze la 90 grade spectaculoasele drumuri montane DN 7C Sebeș - Novaci (Transalpina) și Drumul Național 7A Brezoi - Petroșani.
Ceaușescu visa la un Davos românesc. Din păcate pentru el, în 1984, Jocurile de Iarnă s-au desfășurat la Sarajevo în fosta Iugoslavie
Doar două ediții de Jocuri Olimpice, una de vară, una de iarnă au avut loc în state din Est: JO de Vară Moscova 1980, JO de Iarnă Sarajevo 1984. Ceaușescu visa să fie amenajate săli de sport, hoteluri, vile, ca un sat olimpic. Evident, urmau să fie pârtii de ski (pentru slalom, fond, biatlon), trambuline, patinoar, pârtii de sanie, bob. Aeroportul din Sibiu urma să aibă zboruri de elicopter spre un aerodrom la Vidra. Drumurile urmau să fie accesibile autocarelor cu sportivi.

40 de ani de când a fost inaugurată una dintre cele mai mari lucrări de infrastructură din România comunistă. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Cum plata datoriilor externe a împiedicat ritmul investițiilor, Ceaușescu visa ca măcar în cincinalul 1991-1995, Vidra să fie gata. Evident, istoria a avut alte planuri cu el. Măcar în toamna lui 1989, fuseseră date în folosință moteluri la Vidra. A venit Revoluția și de Vidra, s-a ales praful,
De menționat că până în 1992, Jocurile Olimpice s-au desfășurat în același an și ediția de vară și cea de iarnă. Ultima „dublă” a fost Barcelona-Albertville 1992 (Spania-Franța). În 1994, la Lillehammer-Norvegia, au fost primele JO de Iarnă decalate. În 1996, se vor derula Jocurile de Vară de la Atlanta (Centenar Olimpic) iar în 1998, Jocuri Olimpice de Iarnă la Nagano, Japonia.
Fantomatica idee a Elenei Udrea. Localnicii spun că acum 14 ani, „blonda de la Cotroceni” mai mult a stricat decât a făcut
Prin 2011, planurile lui Ceaușescu au fost cumva reluate de Elena Udrea. Era Ministru la Turism când actuala „locatară” de la Târgșor, a avut ideea să investească 35 milioane euro pentru un domeniu schiabil de top la Vidra-Voineasa. Visa măcar dacă nu la un Lake Placid din SUA, măcar la o a doua Vale a Prahovei. În 2013, s-a pus cruce proiectului. Firma care câștigase licitația mai avea prin 2014, 8 milioane de euro de recuperat de la statul român.
Prin 2023-2024, Vidra era numită „Cernobîlul” României. Nu explodase nicio centrală atomo-electrică. A fost doar o mostră de cataclism postdecembrist românesc.