Tacit, Pentagonul transmite serviciilor militare proiecte legate de baloane de mare altitudine

Pentagonul lucrează la un nou plan menit să-I întărească poziția în concurența cu China și Rusia: baloanele, scrie Lee Hudson în Politico.

O serie de baloane, care zboară la altitudini cuprinse între 20000 și 300000 de metri, vor fi integrate în rețeaua de supraveghere a Pentagonului și, în cele din urmă, ar putea fi folosite în depistarea armamentului supersonic.

S-ar putea ca ideea să pară de domeniul science-fiction, dar o serie de documente ale Pentagonului semnalează că tehnologia trece din sectorul de cercetări al Departamentului Apărării la serviciile militare.

“O serie de platforme de mare sau de extrem de mare altitudine prezintă multe beneficii în privința rezistenței lor, în privința capacității de manevră, dar și în privința flexibilității altor utilități”. a declarat Tom Karako, consilier principal în Programul Internațional de Securitate, totodată director de program în Proiectul de Apărare Antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Pentagonul a continuat să investească în asemenea proiecte din cauză că armata ar putea folosi baloane în diverse misiuni.

În ultimii doi ani, Pentagonul a cheltuit aproximativ $3,8 milioane în proiecte legate de baloane și, potrivit unor documente legate de buget, în anul fiscal 2023, instituția intenționează să cheltuiască $27,1 milioane ca să-și continue eforturile în diverse domenii.

În același timp, în pofida testului eșuat de miercurea trecută, Pentagonul lucrează la propriul program pe tema armamentului supersonic. Speranța Statelor Unite este ca baloanele să ajute la depistarea și distrugerea armelor supersonice produse în China și în Rusia.

În luna august a anului trecut, China a surprins Pentagonul testând o rachetă nucleară supersonică, care totuși și-a greșit ținta cu aproximativ 40 km.

Rusia și-a accelerat producția armamentului supersonic ca ripostă la retragerea SUA din Tratatul împotriva Rachetelor Balistice din 2002. În martie, guvernul rus a pretins că va lansa o rachetă supersonică în cursul unui atac din Ucraina, aceasta fiind prima oară când o asemenea rachetă ar fi fost folosită.

Acesta ar fi doar unul dintre modurile în care asemenea baloane ar putea fi folosite. Baloanele, în formă de lacrimă, pot culege o groază de date și pot naviga apelând la algoritmi AI (algoritmi bazați pe inteligență artificială, n. red.)/…/

Nu este prima oară

NASA a apelat încă din anii ’50 la baloane bazate pe heliu și, în ultimii ani, armata a experimentat asemenea sisteme la altitudini mai mici.

Și sectorul privat investește în această piață. În 2017, în urma uraganului Maria, Alphabet a apelat la baloane ca să poată furniza comunicații de telefonie mobilă în Puerto Rico.

În jurul anului 2010, armata investea într-un program de spionaj care, în cele din urmă, a fost suspendat în 2017. Proiectul este cunoscut sub inițialele JLENS (Joint Land Attack Missile Elevated Netted Sensor System. n. red.)

Începând din 2015, armata a lansat manevre pe o perioadă de trei ani ca să se hotărască dacă să achiziționeze sau nu sisteme JLENS de la Raytheon, dar proiectul a căzut.

Armata a hotărât să renunțe la program. JLENS costa aproape $2 miliarde și era menit să fie folosit de Comandamentul Central al SUA (USCC).

„Dacă ne-am maturiza și dacă am trece peste eșecul JLENS, pentru dirijabile, baloane și aerostate viitorul ar putea fi luminos”, afirmă Karako. (Traducerea: Alexandru Danga, RADOR)