Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Recordul, de 4,8%, s-a bazat pe consum
- Carmen Andrei
- 22 februarie 2017, 00:00
Creşterea economică de anul trecut s-a ridicat la 4,8%, conform datelor preliminare ale Instititutului Naţional de Statistică (INS), cifră apropiată de cea a aşteptărilor. Avansul PIB nu a ajuns la 5%, cifră vehiculată în urmă cu câteva luni de mai mulţi analişti, dar oricum rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană pentru 2016
În ultimul trimestru al anului trecut creşterea PIB a fost de 4,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi de 1,3% faţă de trimestrul anterior. Astfel, avansul PIB din primul trimestru faţă de cele trei luni precedente a fost revizuit de la 1,5% la 1,3%, iar cel din al treilea trimestru faţă de perioada anterioară s-a modificat de la 0,6% la 0,5%. Conform INS, modificările au venit ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial, apreciază revista „Capital”.
Estimări optimiste
Anul trecut deficitul comercial nu a dus la un deficit mare de cont curent, fiind contrabalansat de excedentul din sectorul servicii, de 7,55 miliarde euro, conform datelor BNR. Deficitul de cont, în valoare de 4,12 miliarde euro, a fost acoperit aproape integral de investiţiile directe străine, care s-au ridicat la 4,08 miliarde euro.
Prognoza Guvernului care stă la baza bugetului adoptat pentru acest an, se bazează pe o creştere economică de 5,2%, avans care ar asigura, împreună cu o colectare foarte bună a veniturilor, un deficit de sub 3%. Estimarea Guvernului este susţinută de cea a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), instituţie care a revizuit pozitiv avansul pentru acest an, după ce în urmă cu câteva luni anunţa o creştere de 4,3%.
CNP şi Guvernul sunt singurele instituţii cu un grad atât de mare de optimism. Comisia Europeană, care vedea pentru 2016 un avans de 4,9%, are o prognoză pentru 2017 de 4,4%, creştere anunţată într- un raport care a luat în calcul indicatorii de la 1 februarie 2017. Diferenţa este foarte mare faţă de prognoza Guvernului şi creşte dacă ne uităm la estimarea Fondului Monetar Internaţional, de 3,8%, sau la cea a Băncii Mondiale, de 3,7%. Inclusiv analiştii din bănci oferă estimări mult sub cea a CNP; în timp ce UniCredit Banc vede un avans al PIB de 3,4%, cei de la ING sunt mai optimişti şi indică o creştere de 4,1%.
Sectoare care au contribuit la creștere
Până când vom avea o analiză detaliată a formării PIB de anul trecut, putem intui care au fost sectoarele care au contribuit cel mai mult la creştere. În primul rând, volumul lucrărilor de construcţii a fost cu 4,8% mai mic decât în 2015, calcule realizate în serie brută, în timp ce producţia industrială a crescut cu 1,7%. În acelaşi timp, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a urcat cu 9,5%, iar cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia celui cu autovehicule şi motociclete, a avansat cu 7,7%. Cu alte cuvinte, creşterea a fost bazată pe consum, au fost consemnate creşteri semnificative, de peste 20%, în categoriile electrocasnicelor mici şi mari. Iar consumul se vede şi în deficitul comercial al României, balanţa dintre exporturi şi importuri, care a ajuns la 9,3 miliarde euro.