Ce trebuie să știe turiștii români despre peștele-iepure. Mesajul specialiștilor de la Muzeul Antipa

Ce trebuie să știe turiștii români despre peștele-iepure. Mesajul specialiștilor de la Muzeul Antipasursa: Facebook

O alertă ecologică a captat atenția presei internaționale în ultimele zile, după ce prezența unei specii marine periculoase a fost semnalată tot mai des în apele Greciei, una dintre destinațiile de vacanță preferate de turiștii români. Este vorba despre Lagocephalus sceleratus, cunoscut popular sub numele de peștele-iepure.

Această specie invazivă a stârnit îngrijorare, însă experții români îndeamnă la calm și la o mai bună înțelegere a fenomenelor climatice care transformă mările planetei.

Reprezentanții Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa au reacționat în urma relatărilor din mass-media, explicând contextul în care această creatură a ajuns să populeze destinațiile turistice europene.

„Prezenţa peştelui-iepure nu trebuie să provoace panică, însă reprezintă un bun prilej de a înţelege cum schimbările climatice, transportul maritim şi deschiderea căilor de migraţie pot modifica biodiversitatea mărilor şi oceanelor”, este mesajul specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, după ce, în ultimele zile, numeroase articole din presa internaţională au atras atenţia asupra prezenţei peştelui-iepure (Lagocephalus sceleratus) în apele Greciei.

turisti Grecia

turisti Grecia. Sursa foto: Captură video

Cum a ajuns specia exotică în Europa și de ce este considerată o amenințare

Originară din vasta regiune Indo-Pacifică, această vietate marină a găsit o cale de acces către bătrânul continent prin intermediul Canalului Suez. Odată intrat în Marea Mediterană, peștele-iepure și-a extins arealul într-un ritm accelerat pe parcursul ultimelor decenii.

În prezent, oamenii de știință plasează această specie în categoria celor mai problematice elemente invazive din bazinul estic al Mediteranei. Impactul său este dublu: pe de o parte, dezechilibrează grav ecosistemele marine locale prin competiția cu speciile native, iar pe de altă parte, afectează direct activitatea economică a pescarilor din regiune.

De unde provine numele neobișnuit și ce pericole ascunde fizicul său

Aspectul exterior și trăsăturile anatomice i-au atras denumirea neobișnuită sub care este cunoscut de publicul larg. Numele de pește-iepure este legat direct de cei patru dinți extrem de puternici, care sunt uniți într-o structură rigidă ce seamănă izbitor cu un cioc sau cu incisivii proeminenți ai unui rozător.

Această armă naturală este extrem de eficientă în mediul său de viață. Cu ajutorul acestei danturi puternice, exemplarele pot sparge fără probleme cochilii dure, pot tăia plasele de pescuit ale localnicilor și au capacitatea de a provoca răni adânci și serioase oricărei persoane care încearcă să le manipuleze fără echipament de protecție sau în mod necorespunzător.

Mușcăturile sunt rare, dar prudența rămâne obligatorie pentru înotători

Deși în Grecia și în alte state din zona mediteraneeană au fost înregistrate cazuri în care oamenii au fost mușcați, statisticile arată că astfel de incidente nu au un caracter frecvent. De regulă, atacurile se produc doar în momentele în care turiștii sau curioșii încearcă să atingă peștele, să îi ofere hrană sau să îl captureze atunci când îl observă în apropierea țărmului. Ghidul de conduită recomandat de biologi este simplu: animalul nu trebuie deranjat sub nicio formă și trebuie observat doar de la o distanță sigură, aplicând aceleași reguli de protecție ca în cazul oricărei alte creaturi sălbatice.

Toxina mortală din carnea peștelui și interdicția impusă de Uniunea Europeană

Pe lângă riscul unei răni fizice cauzate de mușcătură, există un pericol mult mai mare, ascuns în interiorul acestui organism. O caracteristică extrem de importantă și mai puțin difuzată în rândul publicului larg este legată de toxicitatea sa ridicată. Această specie are proprietatea de a acumula în țesuturi tetrodotoxină, o substanță care se numără printre cele mai violente și puternice toxine de origine naturală descoperite până în prezent pe glob.

Din cauza acestui risc major de otrăvire fatală, consumul cărnii acestui pește este strict interzis. De altfel, autoritățile europene au luat măsuri drastice prin legislația comunitară în vigoare, care interzice cu desăvârșire comercializarea oricărei specii din această familie de pești pentru consumul populației.

Recomandările experților de la Muzeul Antipa pentru vacanțele de vară

Pentru a evita orice fel de incidente neplăcute în timpul concediilor pe litoralul elen sau în alte zone afectate din Mediterană, specialiștii de la București au formulat un set clar de instrucțiuni pe care fiecare călător ar trebui să le respecte cu strictețe.