Barajul de acumulare de la Vidraru reprezintă un adevărat pericol pentru județul Argeș. Dacă acesta s-ar rupe din diverse motive, chiar și din cauza unui cutremur, în doar câteva minute zeci de localități ar fi scufundate în apă.

Proiectul barajului Vidraru a început încă din 1961, urmând ca patru ani mai târziu, în 1965, să fie terminat. Din 1966 barajul a fost dat în folosință, iar de atunci a devenit una dintre cele mai importante construcții hidrotehnice din România.

Barajul Vidraru a intrat în atenție în special după seismele din ultima perioadă, el aflându-se pe o falie tectonică ce poate aduce cutremure cu o magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter. Cu toate acestea, nu există motive de panică, deoarece trebuie să ținem cont că acesta a rezistat chiar și dezastrului din 4 martie 1977.

Ce s-ar întâmpla dacă barajul de la Vidraru s-ar rupe

Potrivit „Planului de apărare al Argeșului”, mai multe localități vor fi scufundate în apă și prin urmare vor dispărea dacă barajul s-ar rupe. Un astfel de plan există pentru mai multe localități din România, astfel încât autoritățile să știe cum să acționeze în caz de dezastru natural.

În primul minut de la ruperea barajului, comuna Arefu ar fi inundată imediat. Ulterior, în următoarele patru minute, comunele Corbeni și Valea Iașului ar avea aceeași soartă. După 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă ar ajunge la comuna Albeștii de Argeș.

Și asta nu e tot. În numai 20 de minute, un val de 35 de metri înălțime va înghiți Valea Danului și Curtea de Argeș, urmând ca imediat să fie afectate Băiculești (în 30 de minute), Merișani (în 41 de minute), Budeasa (în 53 de minute) și Bascov (în 66 de minute).

De asemenea, în numai 72 de minute orașul Pitești ar fi complet inundat, iar apa ar atinge o înălțime considerabilă, de 12 metri.

Problemele de la barajul Vidraru

Barajul a trecut testul de rezistență în urma cutremurului înregistrat în 1977, ce a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Probleme au fost însă în 1972, atunci când în urma unui posibil cutremur, barajul a fost avariat. Mai târziu, au fost observate scurgeri, jeturi de apă și căderi de pietriș pe versant. Avaria a durat în jur de șase ore, perioadă în care lacul de acumulare a fost golit.

S-au descoperit atunci deteriorări la contactul blindaj – beton, precum și alte probleme care au necesitat o intervenție rapidă. Numai că, în urma acelei avarii doi oameni și-au pierdut viața.

De asemenea, în 2014 locuitorii de pe lângă baraj au început să se teamă după ce ploile abundente au făcut ca volumul de apă din interiorul barajului să ajungă la stadiul de 98% din nivelul de retenție recomandat, potrivit Cancan.