Ce se întâmplă cu facturile la energie după oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România a rămas, în prima parte a zilei de joi, fără producție de energie nucleară, după oprirea ambelor reactoare de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării. Specialiștii estimează că alimentarea cu energie electrică nu va fi afectată, însă importurile vor crește, iar costurile mai mari din piață s-ar putea regăsi ulterior în ofertele furnizorilor și, implicit, în facturile consumatorilor.

Este pentru prima dată în ultimii 23 de ani când ambele reactoare sunt oprite din cauza nivelului redus al Dunării. Un episod similar s-a produs în 2003, însă atunci era în funcțiune doar Unitatea 1.

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, prin cele două reactoare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare.

România va compensa lipsa energiei nucleare prin importuri și alte surse de producție

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a declarat că sistemul energetic are capacitatea de a depăși această perioadă, însă toate sursele de producție vor funcționa aproape de limita maximă.

Potrivit acestuia, România va apela la importuri importante de energie electrică, în timp ce producția din centrale pe gaze, cărbune și hidro va fi utilizată la capacitate ridicată.

„Chiar dacă vom avea importuri foarte mari și probabil că vom sta în orele de vârf către 3.000 – 3.200 MWh, adică în zona maximală a importurilor,  cred că vom trece peste situația asta din punctul de vedere al managementului sistemului”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Acesta a precizat însă că funcționarea tuturor capacităților la maximum reduce marja de siguranță a sistemului energetic.

„Singurul element critic este că vom fi cu toate la maximum, adică orice situație poate să apară în viitor devine critică, fiind cumva la maxim turate toate capacitățile”, a explicat președintele AEI.

Sursa foto: dreamstime.com

„Prețurile energiei vor crește pe bursă”

Dumitru Chisăliță a estimat că oprirea producției nucleare va avea un impact imediat asupra prețurilor de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), unde energia electrică este tranzacționată.

Acesta a precizat că diferențele dintre prețurile minime și maxime din aceeași zi vor ajunge la un nivel record.

„Din perspectiva prețului, mâine o să avem cea mai mare diferență între prețurile orare. (...) Și sincer, mă aștept ca poimâine prețurile pe vârf de consum să fie unele și mai mari”, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă.

Cum pot fi afectate facturile românilor

Potrivit specialistului, consumatorii nu ar trebui să se aștepte la o majorare imediată a facturilor, însă costurile suplimentare generate în această perioadă ar putea influența ofertele viitoare ale furnizorilor.

Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii vor încerca să își acopere riscurile generate de astfel de situații prin includerea unor costuri suplimentare în viitoarele contracte.

„În factura românilor nu o să vedem neapărat mâine sau luna viitoare o creștere, dar situația pe care o vedem în momentul de față creează costuri, costuri care vor fi recuperate de furnizori din viitoarele oferte de preț”, a declarat acesta.

Președintele AEI a precizat că nu este vorba despre o scumpire automată a energiei electrice, ci despre posibilitatea ca noile oferte din piață să fie mai ridicate decât cele existente în prezent.

Situația a fost anticipată încă din luna iulie

Într-o analiză publicată în 20 iulie, Dumitru Chisăliță avertiza că, în cazul în care seceta severă va continua în întregul bazin al Dunării, există riscul opririi preventive a reactoarelor de la Cernavodă.

„În eventualitatea a încă 30 de zile de secetă severă în întregul bazin al Dunării, fără precipitații semnificative, riscul opririi preventive a cel puțin unei unități de la Cernavodă ar crește considerabil”, a precizat specialistul în analiza publicată atunci.

Prognoza s-a confirmat inițial în cazul Unității 1, iar joi a fost oprit și cel de-al doilea reactor.

Precedentul din 2003, când Dunărea a ajuns la un nivel critic

Potrivit analizei realizate de Dumitru Chisăliță, singurul precedent similar s-a înregistrat în august 2003, când Unitatea 1, singurul reactor aflat atunci în exploatare, a fost oprită preventiv din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării:

-la 23 august 2003, reactorul a fost oprit preventiv deoarece nivelul Dunării nu mai permitea captarea normală a apei de răcire; -la 24 august 2003, debitul fluviului la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate; -la stația hidrometrică din Cernavodă, nivelul apei a ajuns la -187 cm, ceea ce a făcut imposibilă funcționarea normală a sistemului de captare; -reactorul a fost repornit în 16 septembrie 2003, după revenirea debitului Dunării.

După episodul din 2003 au fost modernizate sistemele de răcire

Dumitru Chisăliță a precizat că, după oprirea reactorului din 2003, Nuclearelectrica a realizat investiții pentru modernizarea sistemelor de captare și răcire și a stabilit praguri operaționale clare privind nivelul apei necesar funcționării centralei.

Cu toate acestea, specialistul a avertizat că situația actuală este mai severă decât cea de acum peste două decenii.

„După acel eveniment s-au făcut niște investiții importante, doar că situația de astăzi e mai critică decât situația de atunci. (...) Cu luna august secetoasă, cum se arată, din punctul meu de vedere atingem același nivel”, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă.