Ce ascundea traseul viitoarei căi ferate Caransebeș-Lugoj. Descoperirea făcută de arheologi

Ce ascundea traseul viitoarei căi ferate Caransebeș-Lugoj. Descoperirea făcută de arheologiSursa foto: Direcţia Judeţeană de Cultură Timiş

Descoperiri arheologice de amploare au fost făcute pe traseul viitoarei căi ferate Caransebeș-Lugoj, unde cercetările preventive au identificat 23 de situri și peste 500 de morminte preistorice. Investigațiile au fost realizate de specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

Direcția Județeană de Cultură Timiș a anunțat luni că cercetările arheologice preventive desfășurate în perioada 2025-2026 au scos la iveală vestigii care documentează locuirea acestei regiuni pe parcursul a peste trei milenii, din preistorie până în Evul Mediu timpuriu.

Descoperiri arheologice la Sacu. Peste 500 de morminte de incinerație din Epoca Bronzului

Cea mai importantă descoperire a fost făcută la Sacu, în județul Caraș-Severin, unde arheologii au identificat o necropolă de incinerație datată în Epoca Bronzului și atribuită culturii Balta Sărată.

În zona cercetată până în prezent au fost identificate aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație.

„Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de Epoca Bronzului (cultura Balta Sărată) de incinerație de la Sacu, județul Caraș-Severin. În zona cercetată până acum, arheologii au identificat aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație. Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice, alături de obiecte precum unelte din piatră și lame de silex. Descoperirea unui fragment de obsidian indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la mari distanțe”, a explicat Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie și coordonator al cercetărilor arheologice.

Pe lângă necropolă, cercetările de la Sacu au dus la identificarea unor așezări din Epoca Bronzului, perioada romană, Antichitatea târzie și Evul Mediu timpuriu.

Descoperiri arheologice la Căvăran Gară. Un urcior cu o inscripție din secolele III-IV

Alte descoperiri arheologice importante au fost făcute la Căvăran Gară, în județul Caraș-Severin. Cercetările au identificat aici peste 30 de complexe arheologice, majoritatea datând din Antichitatea târzie.

Inventarul descoperit cuprinde ceramică, monede, obiecte de podoabă, fragmente de sticlă și materiale de construcție de tradiție romană.

Printre obiectele descoperite se află un urcior datat, potrivit arheologilor, în secolele III-IV d.Hr., pe care a fost identificată o inscripție de tip graffito.

„Lectura nu este ușoară, întrucât scrierea este stângace și literele sunt scrijelite o manieră neunitară, dar s-ar putea distinge literele PERO sau PERD, urmate probabil de o cruce sau literele T și I în ligatură. Concluziile sunt evident preliminare, vasul și inscripția urmând să fie supuse unei investigații aprofundate în cadrul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din București”, a punctat Silviu Ene.

Locuințe, gropi și fântâni, descoperite în mai multe situri

Cercetările arheologice au scos la iveală vestigii și în alte situri de pe traseul viitoarei căi ferate, inclusiv la Sacu și Găvojdia.

Arheologii au identificat locuințe, gropi, fântâni și numeroase obiecte care aparțin unor comunități preistorice, romane și medievale din această parte a țării.

Ansamblul descoperirilor documentează diferite perioade de locuire și oferă date despre comunitățile care au trăit în zona Banatului de-a lungul mai multor milenii.

Cercetările arheologice au început în februarie 2026

Diagnosticul arheologic pe traseul viitoarei căi ferate Caransebeș-Lugoj a fost efectuat în perioada 2025-2026, iar cercetările sistematice au început în februarie 2026.

Din cele 23 de situri identificate, 22 au fost cercetate integral sau se află în curs de cercetare.

Investigațiile arheologice se desfășoară în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare, al cărui beneficiar este CFR S.A.