CCR a respins sesizarea lui Iohannis: Anularea unor obligații fiscale pentru Cultul Baptist nu e neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că prevederea legislativă care anulează anumite datorii fiscale ale Institutului Teologic Baptist din București respectă normele constituționale. Astfel, sesizarea depusă de fostul președinte Klaus Iohannis a fost respinsă.

CCR respinge sesizarea lui Klaus Iohannis

Decizia Curții Constituționale se referă la un articol inclus în legea de ratificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 107/2024.

Potrivit acestuia, plățile efectuate de Institutul Teologic Baptist între 2011 și 2016 către Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Baptist sunt recunoscute ca fiind conforme cu legislația privind contribuțiile sociale.

Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este obligată să anuleze obligațiile restante, inclusiv dobânzile și penalitățile aferente, până cel târziu la 20 decembrie 2024.

Stenograme din ședința PSD. Ce strategie urmează să adopte social-democrații: Am scos sabia, trebuie să o folosim

Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

Criticile fostului președinte Iohannis

În documentul adresat CCR, Klaus Iohannis a contestat legalitatea măsurii, susținând că este o reglementare cu caracter individual, creată special pentru o singură entitate — Institutul Teologic Baptist din București.

Fostul șef al statului a invocat posibile încălcări ale principiilor constituționale privind egalitatea în fața legii, separația puterilor și rolul Parlamentului. Acesta a mai atras atenția asupra intervenției în activitatea administrației fiscale și a lipsei de claritate în redactarea textului de lege, în special în ceea ce privește termenul-limită pentru anularea datoriilor.

CCR. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Poziția Curții Constituționale

Judecătorii CCR au stabilit că reglementarea nu este individuală, ci are un caracter normativ, chiar dacă se aplică pentru un grup mic și bine definit.

 În opinia Curții, Parlamentul are dreptul de a interveni legislativ în astfel de situații, atunci când scopul este protejarea drepturilor sociale, cum ar fi accesul la pensie pentru personalul unui cult religios.

Instanța a argumentat că măsura nu introduce privilegii nejustificate, ci reflectă o decizie de politică publică menită să asigure echivalența între contribuțiile la un sistem propriu de pensii și cele la bugetul public, în spiritul interesului general.

Consecințe și reacții la decizia CCR

Textul prezentat de legislativ în cadrul procedurii de aprobat a OUG 107/2024 a stârnit dezbateri intense, fiind văzut de unii ca o excepție fiscală pentru un grup religios.

 Cu toate acestea, Curtea a constatat că nu există o abatere de la principiile constituționale, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri în care a fost sancționat caracterul individual al unor reglementări.

Decizia CCR permite, în continuare, anularea sumelor stabilite de ANAF în urma unui control efectuat în 2017 și recunoașterea contribuțiilor la pensie pentru angajații Institutului Teologic Baptist. În plus, ea confirmă dreptul Parlamentului de a adopta măsuri fiscale sau sociale aplicabile unor categorii limitate, atâta timp cât acestea sunt conforme cu legea fundamentală, potrivit stiripesurse.ro.