Caz de tortură, fără finalitate după 23 de ani. Poliţiştii inculpaţi au ajuns oameni de afaceri
- Julieta Savitchi
- 11 octombrie 2026, 08:51
Republica Moldova. Justiţia moldovenească rămâne neputincioasă la rezolvarea cazurilor de tortură comise de oamenii legii. O demonstrează şi dosarul pornit pe numele a trei foşti poliţişti. Dosar care, la 23 de ani de la comiterea infracţiunii ,se mai află pe rol în instanţa de judecată.
În acest caz, s-a expus o dată Judecătoria Chişinău, de două ori Curtea de Apel şi de două ori Curtea Supremă de Justiţie, care a casat dosarul pentru erori judiciare.
Acum dosarul se află pe rol în Curtea de Apel Centru, unde ultima şedinţă în dosarul respectiv a fost programată pentru 20 mai 2024.
Unul din inculpaţi în dosarul respectiv a ajuns om de afaceri. Altul, la fel, deţine şi administrează afaceri. Deţinând totodată şi autorizaţia de administrator de insolvenţă, eliberată de Ministerul Justiţiei contrar restricţiilor impuse de legislaţie. Cel de al treilea a fost angajat o perioadă în servciul de securitate al unei bănci.
Despre victimă cunoaştem doar că a ispăşit o pedeapsă de zece ani de închisoare pentru furt, dosarul fiind pornit la solicitarea poliţiştilor torţionari.
Torturat ca să recunoască un furt
În 2003, I. D. a ajuns în custodia statului, fiind pedepsit de instanşă cu zece zile de arest într-un dosar contravenţional. După pronunţarea deciziei, bărbatul a fost dus în izolatorul de detenţie preventivă de pe strada Bucuriei 14, unde acum se află sediul Inspectoratului Naţional de Investigaţie.
I.D. a fost ridicat seara la ultimul etaj, unde atunci activa secţia pentru combaterea traficului de droguri.
Din materialele din dosar, rezultă că I.D. a fost bătut şi torturat cu cruzime de către ofiţerii de poliţie Chiril Landari, Roman Baracu şi Vasile Baciu. Poliţiştii l-au legat de mâini şi picioare, cu faţa în jos, de o bară metalică, paralelă cu podeaua, apoi l-au bătut cu pumnii în cap, cu o bară de metal şi cu o striclă din plastic, împlută cu apă.
Potrivit sentinţelor pronunţate până acum, unul din torţionari i-a întrodus victimei o sticlă în anus.
Acţiunile barbare la care a fost supusă victima au fost confirmate de către medicii legişti.
Tergiversări şi pedepse simbolice
Investigaţiile în dosarul de tortură a lui I.D. , precum şi examinarea în instanţa de fond, au durat ani în şir. Până în 2012, când dosarul a fost transmis în instanţă.
Prima sentinţă în dosarul respectiv a fost pronunţată de Judecătoria Buiucani al municipiului Chişinău în aprilie 2014, la zece ani şi jumătate de la comiterea infracţiunii.
Instanţa i-a găsit vinovaţi pe Chiril Landari şi Roman Baracu de aplicarea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante. Şi i-a pedepsit cu câte o amendă de 20.000 de lei (cca 1000 de euro). Ca pedeapsă complementară, le-a fost aplicată interdicţia de a lucra în poliţie în următorii cinci ani.
Vasile Baciu a fost achitat pe motiv că nu a comis fapta. Totodată, instanţa de fond a respins cererea victimei privind achitarea prejudiciilor.
În 2015, Curtea de Apel Chişinău a menţinut sentinţa pronunţată de prima instanţă. Dar Curtea Supremă de Justiţie a casat-o pentru erori de procedură şi a trimis dosarul la rejudecare.
În 2018, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o nouă sentinţă, care a menţinut aceeaşi pedeapsă pentru Landari şi Baracu. Dar l-a găsit vinovat şi pe Vasile Baciu, aplicându-i aceeaşi pedeapsă ca lui Landari şi Baracu. Totodată, instanţa i-a obligat pe cei trei condamnaţi să-i achite victimei despăgubiri. Fiecare câte 20.000 de lei.
Şi această decizie a fost contestată, iar Curtea Supremă de Justiţie a casat-o din nou, în 2020, trimiţând dosarul la rejudecare. Unul din motivele casării a fost că şedinţele de judecată au avut loc în lipsa părţii vătămate.
Cercul vicios al justiţiei şi dosarul trecut pe linie moartă
Curtea de Apel Centru a început să examineze pentru a treia oară dosarul respectiv în decembrie 2022. Toate ţedinţele fiind amânate. Ultima şedinţă, care urma să aibă loc 20 mai 2024, nu a avut loc pe motiv că dosarul a fost redistribuit unui alt complet de judecată, care a început examinarea de la zero. După care nu mai există nicio informaţie în gestiunea cui a ajuns dosarul.
În acelaşi timp, Chiril Landari şi Roman Baracu au depus o plângere pe numele judecătorilor Iurie Iordan şi Ludmila Ursu de la Curtea de Apel, care au repetat sentinţa de condamnare în 2018. Pe Sergiu Furdui, care a avut o opinie separată, l-au „iertat”.
Plângerea lui Baracu şi Landari a fost respinsă, incluiv de judecătorul de instrucţie. După care cei doi au contestat decizia respectivă la Curtea de Apel Centru. Cerând totodată şi strămutarea examinării plângerii pentru a evita imparţialitatea colegilor lui Iordan şi Ursu.
În aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de strămutare, deşi Iordan şi Ursu plecaseră din sistem. Examinarea plângerii a fost pusă în sarcina Curţii de Apel Nord. Nu cunoaştem dacă dosarul a mai ajuns la Bălţi. Şi dacă nu a dipărut pe drum. La fel cum a dispărut din dosarul de tortură actul de expertiză medico-legală. În orice caz, pe portalul Curţii de Apel Nord nu există nicio informaţie.
Nu şi-au recunoscut niciodată vina
Cei trei poliţişti au pledat de fiecare dată nevinovaţi. Aceştia au acuzat partea vătămată de denunţ fals. „S-a răzbunat pe noi pentru că a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru furt”, a declarat Roman Baracu într-o şedinţă de judecată.
Cei doi poliţişti l-au mai învinuit pe D.I. şi de faptul că ar fi falsificat actul de expertiză medico-legală, când acesta a venit la o şedinţă cu copia documentului. Victima a răspuns că originalul se afla în dosar, dar a dispărut. Din păcate, nimeni nu a verificat cum a fost posibil să dispară dintr-un dosar penal un document care prezenta o probă atât de importantă pentru acuzare.
Autorizaţie de administrator contrar legii
Roman Baracu a primit de la Ministerul Justiţiei autorizaţia de administrator autorizat e insolvabilitate la 23 iunie 2015. Exact la 13 zile de la pronunţarea primei sentinţe de către Curtea de Apel. La acel moment, sentinţa fiind în vigoare.
La 18 iulie 2014, Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la administratorii autorizaţi. Articolul 12 din legea respectivă prevede mai multe cerinţe pentru admiterea în profesia de administrator, printre care „să aibă o reputaţie ireproşabilă” şi „să nu aibă antecedente penale”.
Am reuşit să-l contactăm la telefon pe Roman Baracu. La întrebarea cum a reuşit să obţină autorizaţie de administrator, având la activ o condamnare penală, fostul poliţist ne-a răspuns că sentinţa „a fost casată”. Apoi ne-a urat „o zi bună şi a închis”, fără ca să reuşim să-i punem şi alte întrebări.
Pe lângă faptul că activează ca administrator autorizat, Roman Baracu are şi propria afacere pe care o administrează singur – o întreprindere de protecţie şi pază.
Iar pe lângă dosarul în care este învinuit de tortură, în prezent Roman Baracu are şi alte probleme cu legea. El este învinuit într-un dosar penal pentru evaziune fiscală, care se află pe rol la Judecătoria Chişinău.
În acelaşi timp, Roman Baracu este consilier local în satul Puhoi, raionul Ialoveni.

Consiliul local Puhoi, raionul Ialoveni. Roman Baracu, primul din stânga/ Sursa foto: Primăria Puhoi
Dosarele pentru tortură, o provocare pentru justiţia moldovenească?
Dosarele intentate oamenilor legii pentru tortură reprezintă o adevărată provocare pentru justiţia din Republica Moldova. Cazul respectiv nu este singurul când poliţiştii învinuiţi de aplicarea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante au rămas nepedepsiţi ori s-au ales cu pedepse simbolice.
Cel mai elocvent este dosarul torturii din aprilie 2009, când sute de tineri au fost bătuţi cu bestialitate în comisariatele de poliţie. Iar poliţiştii care au ajuns pe banca acuzaţilor au fost achitaţi pe rând.
Un alt caz de rezonanţă, când oamenii legii au scăpat nepedepsiţi pentru tortură, este cazul lui Andrei Braguţa, tânărul omorât în izolatorul de detenţie preventivă a Poliţiei din Chişinău. La nouă ani de la moartea lui Braguţa constatăm că dosarul nu a avut finalitate.