Cum evită ÎCCJ ordonanța emisă de Ilie Bolojan pentru bugetari: Salariile nu vor scădea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a atras atenția asupra unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care, în opinia sa, subminează intențiile Guvernului privind limitarea beneficiilor salariale din sectorul public.

Conform acestuia, instanța supremă a adoptat o nouă formulă de calcul a sporurilor, menținând practic nivelul net al salariilor, în ciuda reducerii unuia dintre bonusuri.

Claudiu Năsui, despre tactica ÎCCJ pentru a evita ordonanța lui Bolojan

Potrivit lui Claudiu Năsui, ÎCCJ a redus la 300 de lei sporul pentru condiții grele sau periculoase de muncă, în conformitate cu Ordonanța de Urgență promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Însă, în paralel, instanța a crescut valoarea altor două sporuri – cel pentru solicitare neuropsihică și cel pentru confidențialitate – astfel încât impactul asupra veniturilor să fie anulat.

Așa arată reforma statului în viziunea actuală: se taie un spor, dar se compensează imediat prin majorarea altora, astfel încât salariile să nu scadă. Este o formă de a ocoli plafonarea reală a cheltuielilor, a comentat fostul ministru pe rețelele de socializare. El susține că această abordare nu respectă spiritul ordonanței, ci doar forma sa.

Cercetătorii au renunțat la modelele climatice apocaliptice, Trump critică „escrocheria” Democraților

Prințul Harry, ridiculizat de presa britanică pentru „lecțiile de politică externă”

Năsui subliniază că a susținut în trecut un proiect legislativ care propunea plafonarea sporurilor la 30% din salariul fiecărui angajat, nu doar la nivel de instituție, pentru a evita astfel de ajustări „cosmetice” care păstrează avantajele financiare în sistemul bugetar.

ICCJ. Sursa foto: Claudiu Năsui/Facebook

O critică la adresa sistemului de sporuri

Fostul ministru USR a reiterat și nemulțumirile legate de modul în care se acordă sporurile în administrația publică, afirmând că, indiferent de denumirea acestora, ele sunt folosite ca metode de menținere a unor venituri ridicate.

Nu contează dacă un spor se numește de antenă, de praf sau pentru fonduri europene. Scopul este același: să se păstreze nivelul salariilor cât mai ridicat”, a scris el.

Claudiu Năsui a avertizat că astfel de practici pot fi folosite ca argumente false în discursurile care susțin majorarea taxelor, sugerând că povara fiscală nu este justificată prin nevoile reale ale statului, ci prin menținerea unor privilegii salariale în sistemul bugetar.

Contextul legislativ

În prezent, legislația prevede că totalul sporurilor într-o instituție publică nu poate depăși 30% din fondul de salarii. Însă, Claudiu Năsui argumentează că acest plafon ar trebui aplicat individual, pentru a împiedica situațiile în care unele beneficii scad, iar altele sunt majorate astfel încât să nu existe o reducere reală a cheltuielilor.

Așa cum funcționează acum sistemul, scăderea unui spor nu are efect real dacă este compensată imediat prin altul. De aceea am propus limitarea sporurilor la 30% pentru fiecare angajat în parte, nu doar la nivelul instituției, a concluzionat fostul ministru, în postarea sa de pe social media.