Constantin Brâncuși. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
A fost descoperit nou document asociat lui Constantin Brâncuşi: un caiet manuscris găsit într-o colecţie privată din Ţările de Jos. Potrivit expertizei AFD, volumul cuprinde 39 de schiţe, nouă semnături şi cinci note ale artistului, reprezentând „un ansamblu cu o valoare documentară notabilă pentru istoria artei moderne”, anunță Le Figaro.
O descoperire rară în opera grafică a lui Brâncuşi
Caietele sculptoruluiromâno-francez sunt considerate extrem de rare, doar câteva exemplare fiind consemnate şi păstrate în colecţii publice din lume. Acesta, regăsit în arhiva unui colecţionar din prima jumătate a secolului XX, documentează „practica grafică a artistului” şi ar data din perioada 1908-1916, interval în care Brâncuşi lucra în Franţa. Pe copertă apare adresa atelierului său, „54 rue du Montparnasse à Paris”.
Cele aproape 40 de schiţe din interior par a fi „studii pregătitoare şi cercetări formale”, interpretate ca posibile baze pentru opere precum „Le Nouveau-né”, „La Muse endormie” şi „Le Baiser”, realizate la Paris între 1904 şi 1957, anul morţii sculptorului.
Schiţele ar fi fost făcute „cu mină grafică, creion colorat şi cerneală de China”, o tehnică neobişnuită pentru Brâncuşi, vizibilă în special pe verso-ul paginilor. Conţinutul, nepublicat şi neexpus până acum, urmează să fie analizat de un comitet ştiinţific internaţional care își propune să studieze „procesul creativ al artistului prin intermediul cercetărilor sale grafice şi sculpturale”.
Acest volum ar urma să completeze alte 22 de schiţe ale sculptorului, formând un corpus total de 61 de desene. Expertul care a identificat caietul a realizat comparații cu documentele conservate la Centrul Pompidou, Biblioteca Kandinsky și cu corespondenţa autografă a artistului.
Carnet Constantin Brâncuși: Sursă foto: AFD
Este în lucru o comisie științifică care ar urma sa studieze carnetul
În prezent se constituie o comisie ştiinţifică internaţională menită să examineze carnetul şi să stabilească legăturile dintre schiţe şi lucrările sculptate din aceeaşi perioadă. Numele experților şi calendarul analizei nu au fost încă făcute publice. Pe piaţa artei brâncuşiene, falsurile reprezintă un risc major, astfel că orice piesă nouă atribuită sculptorului este supusă unui control riguros.
Autentificarea internaţională a operei lui Brâncuşi este realizată de specialişti precum Margit Rowell (desene), Friedrich Teja Bach (sculptură), David Grob (fotografii), dar şi istoricul de artă Doina Lemny, cunoscută pentru cercetările sale dedicate artistului. Aceştia atrag atenţia că apropierea anului 2028 – momentul intrării operei în domeniul public – ar putea intensifica tentativele de falsificare.
Doina Lemny: Par cel puțin bizare
Conform legislaţiei europene, operele devin libere de drepturi la 70 de ani după moartea autorului, calculul începând la 1 ianuarie anul următor. Pentru Brâncuşi, decedat la 16 martie 1957, acest termen se împlineşte la 1 ianuarie 2028. Până atunci, orice utilizare a imaginilor lucrărilor sale necesită aprobarea ADAGP, organizaţia care reprezintă moştenitorul artistului.
Întrebată de Le Figaro, Doina Lemny a afirmat că, deşi nu se pronunţă asupra autenticităţii carnetului, aceste desene „nu par convingătoare, par cel puțin bizare, dacă nu chiar false”. Ea subliniază că minimalismul stilului brâncuşian induce adesea în eroare falsificatorii, care nu surprind esența procesului său creativ. Lemny aminteşte că desenul „Sărutul” este o marcă a artistului, iar imitaţiile nu reuşesc să reproducă detaliile specifice create de Brâncuşi. În privinţa noului caiet, aşteaptă cu „onestă curiozitate” concluziile comisiei.
Anul 2026 va fi dedicat oficial memoriei lui Constantin Brâncuşi în România, instituţiile statului având libertatea de a organiza sau susţine evenimente culturale, artistice şi educaţionale consacrate operei şi vieţii sale.
