Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Când spui București, nu poți să nu auzi de Capșa. Sau, mai bine zis, nu poți să spui că ai văzut Capitala dacă n-ai trecut pe la Capșa. Hotelul, restaurantul și cofetăria-cafenea se găsesc în centrul Capitalei, pe legendara Cale a Victoriei. Dar ce face din acest punct de pe harta Capitalei un loc de vizitat?
Capșa, o cofetărie la început de drum, de la Zlătari, la Slătineanu
Capșa este un nume de familie. Au fost mai mulți frați cu acest nume. Proveneau dintr-o familie cu tradiții meșteșugărești. Doi dintre ei au pus bazele unei cofetării, la 12 iulie 1852, acum 174 de ani. Locul ales, un han de lângă Biserica Zlătari, pe Podul Mogoșoaiei nu a fost ales întâmplător. Era un loc cu vad și asta s-a văzut.
Între timp, un alt loc din Capitală, tot de pe Podul Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei începând din 1878, prindea viață. Acolo, se dezvoltase o sală, numită Ieronimo Molo. După aceea, acolo s-a creat Sala Slătineanu, cu partea ei de istorie în Capitală. În 1868, frații Capșa cumpără sala, aflată unde astăzi este Casa Capșa.
Capșa, furnizorul Casei Regale și sediu diplomatic pentru SUA
Casa Capșa a început să evolueze. Din 1869, au devenit furnizorii Curții Domnești a lui Carol I. Din 1881, România a devenit regat. Ușor, ușor, Capșa s-a extins. În 1886, s-a deschis Hotelul, din 1891, s-a inaugurat și Cafeneaua Capșa. La 11 iunie 1880, Eugene Schuyler a fost acreditat în calitate de consul general al SUA. El a avut reședința particulară și biroul reprezentanței diplomatice, evident, la Capșa.
Nu sunt singurele elemente care au pus Capșa pe harta Capitalei și a lumii. Expoziția Universală de la Viena din 1873 îi aduce Medalia de Aur. Din 1882, Capșa devine furnizor al Casei Obrenovici, Casa domnitoare a Serbiei. În 1908, când Bulgaria și-a proclamat independența, Capșa a devenit furnizorul Casei Principelui Ferdinand al Bulgariei.
Poeții și scriitorii celebri au ajuns la Capșa
Mihai Eminescu, Liviu Rebreabu, Cella Serghi, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Nicolae Labiș sunt monumente ale literaturii române. Cu toții au trecut pe la „Capșa” de-a lungul existenței lor. „Pânza de păianjen” celebrul roman al Cellei Serghi a avut recenzii și aprecieri extraordinare de la Camil Petrescu și Liviu Rebreanu, obișnuiții Capșei.
Cu timpul, la Capșa, s-au adunat scriitorii, poeții, jurnaliștii, oamenii politici, artiștii. Nu existai ca autor dacă nu aveai masa ta la Capșa, se spunea în epocă. Sau, cel puțin, trebuia să fii văzut la una dintre mese, cu un coniac fin, un pahar de vin sau măcar în fața unei cafele.
Împăratul care a mâncat în tren prânzul adus de la București
Între 14 și 18 septembrie 1896, Împăratul Franz Josef al Austro-Ungariei a vizitat România. Inițial, a participat la inspectarea lucrărilor de navigație pe Canalul Sip din amonte de Turnu-Severin. De la Orșova, a luat trenul prin Vârciorova-Craiova-Pitești, spre București. La Pitești, unde se schimba locomotiva, s-a servit prânzul care parcursese tot cu trenul ruta București-Pitești.
Ulterior, împăratul a ajuns la București, inspectând o unitate militară pe platoul Cotroceni. A participat la recepții la Palatul Cotroceni. A mâncat micul dejun, prânzul și cina de la Casa Capșa și a dormit la actualul Hotel Bulevard-Corinthia, considerat primul care avea apă curentă pentru băi în camere și lumină electrică. Apoi, a mers cu trenul la Sinaia, la Peleș, pentru vânătoare. De acolo, a plecat cu trenul, prin Predeal, spre Transilvania, controlată de Austro-Ungaria.
Restaurantul Capșa
Supraviețuire în vremuri de război
În decembrie 1916 și până la finalul lui noiembrie 1918, Capitala a fost ocupată militar de trupele Puterilor Centrale, Germania și Austro-Ungaria. Alături de acestea, mai erau trupele otomane și bulgare. Dacă la Athenee Palace, stătea feldmareșalul Mackensen, la Cercul Militar Național era arestul ofițerilor. Cazinoul ofițerilor a fost la Capșa. La sediul de azi al Primăriei Generale a Capitalei era comandatura germană.
„Capșa” a trăit drama războiului. S-a scris că ofițerii bulgari au fost cei mai puțin disciplinați, ei furând pur și simplu tot ce se numea argintărie de la „Capșa”. Dar, „lumea Capșa” s-a refăcut, timpul a trecut și lumea a rămas numai cu măreția și farmecul locului.
Vedeta Capitalei, luna de miere în celebrul hotel din București
Maria Mihăescu, numită Mița Biciclista a mărturisit contemporanilor că și-a petrecut câteva zile din luna de miere cu soțul ei, generalul Alexandru Dumitrescu. Maria Mihăescu avea faimoasa casă de la Biserica Amzei. Avea cupeu, avea automobil și putea intra la notabilitățile României, oricând.
Era o obișnuită a Hotelului Athenee Palace, inaugurat în 1914, mergea la Coaforul Ionică. Deținea în țară, mai multe proprietăți, precum o casă la Galați, închiriată Consulatului polonez, un puț petrolifer pe Valea Prahovei, de unde provenea, fiind născută la Dițești, Prahova.
Casa Capșa a văzut toate transformările istorice ale României și ale Capitalei până astăzi. Numele Capșa i-a fost schimbat doar în perioada comuistă, fiind înlocuit cu numele „București”. Vechiul nume l-a recăpătat după decembrie 1989.
Recomandările noastre
