Telegrama pentru care sovieticii au răscolit Arhivele românești pentru a o distruge

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Telegrama este un text scurt, pe o foaie de hârtie, care se transmitea telefonic. Astăzi, când există Whatsapp, Messenger și alte canale de comunicare, greu mai știm ce este telegrama. Avem astăzi oameni ajunși la maturitate care poate n-au expediat sau n-au primit o telegramă vreodată. De aceea, pare desprins din romanele de spionaj de ce sovieticii au „spart pământul” pentru a găsi o telegramă din 19/31 iulie 1877.

Telegrama Marelui Duce Nicolae, context

Războiul ruso-turc din 1877 fusese pregătit minuțios diplomatic de Rusia. Nu dorea repetarea unui nou Război al Crimeii. Înțeleasă cu Austria, cu Germania, Rusia a decis să facă joc dublu cu România. A semnat o convenție militară la 4/16 aprilie 1877 prin care solicita trecerea trupelor ruse prin România. Rusia se angaja să respecte integritatea României. Evident, se va vedea că nu va fi așa.

Când războiul a început, artileria otomană a bombardat localități dunărene românești iar artileria noastră a răspuns. Rușii au trecut, s-au făcut rechiziții de multe ori ilegale. Eminescu le va demasca în presă după război, dar ancheta Tribunalului Ilfov nu a găsit probe și a închis dosarul.

La 9-10 mai 1877, România și-a proclamat Independența de la tribuna Parlamentului, considerând că niciodată România nu a fost provincie otomană ci a avut autonomie garantată prin Capitulații. Și totuși, Rusia nu ne băga în seamă, cum se zice. Contam pentru ei ca bază de operații militare. Asta, până pe 19.31 iulie 1877, când a ajuns telegrama de legendă a Marelui Duce Nicolae. Telegrama va schimba cursul istoriei.

Telegrama care a schimbat Istoria Modernă a României

Telegrama Marelui Duce Nicolae a venit într-un moment critic pentru Rusia. Rusia s-a blocat la Plevna. Se blocase și în Caucaz. Atunci, șeful din teren al Armatei Imperiale a trimis telegrama, Principelui Carol, Domnitorul României:

„Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunărea cu armata, după cum dorești. Între Jiu și Corabia, demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele. Nicolae”.

Succes pe front, amenințări diplomatice

România s-a achitat cu cinste de misiunea sa de aliat după ce Domnitorul Carol a primit telegrama Marelui Duce Nicolae. Numai că după Grivița, Rahova, Plevna, Smârdan, rușii au spus că pacea o vor discuta ei la San Stefano. Stupoarea a fost că Rusia cerea României cele trei județe din sudul Basarabiei, pierdute de ruși la 1856. În schimb, ar fi dat Dobrogea, teritoriu românesc controlat de turci din 1417 sau 1421 pe care Rusia l-a considerat drept compensație de război din partea Turciei România a invocat Convenția din aprilie 1877.

Rusia, spre stupoarea românilor a precizat că România a ieșit singură din prevederile Convenției care era defensivă când a intrat în război. Evident, telegrama rusă era aceea care dusese la intrarea în război. Rusia a amenințat cu ocuparea României, de la Severin, la Craiova, Pitești și până la București începuseră să se facă fortificații. Generalul Drenteln primise ordin să ocupe România. Bismarck, cancelarul Germaniei imperiale a organizat în iunie-iulie 1878, la Berlin, un Congres de Pace. A mulțumit pe toată lumea. L-a sfătuit pe tânărul rege român să accepte schimbul de pământ românesc contra pământ românesc. El a impus alte două condiții, răscumpărarea acțiunilor Strousberg, trust apropiat de Bismarck, falimentar din 1870 și modificarea Articolului 7 din Constituția României pentru ca evreii din România să ia cetățenia. Carol, sfătuit și de tatăl său, Principele Karl Anton de Hohenzollern a acceptat.

Goana după telegrama Marelui Duce Nicolae la finalul celui de Al Doilea Război Mondial

În aprilie 1945, deși războiul încă nu se terminase,  sovieticii au luat  din Români 200 lăzi cu documente din arhivele secrete românești. Erau documentele Serviciului Special de Informații,  SSI ale Marelui Stat Major (Bioul 2). Sovieticii doreau să știe ce rețele, ce informații dețineau românii despre URSS.

Evident, misiunea lor a fost să ia din Arhive, orice document care ar fi pus Armata Română pe picior de egalitate cu Armata Țaristă sau cu Armata Roșie. Telegrama Marelui Duce Nicolae era văzută de sovietici ca un gest de slăbiciune al Rusiei. Se dorea tratarea României ca un invins de război iar această telegramă oferea un capital de imagine României. Din fericire, telegrama nu a fost găsită vreodată. Ea este păstrată la Arhivele Naționale alături de Fondul Casa Regală, de corespondența Regelui Carol I.