Candidatura la prezidențiale a lui Dragnea, tergiversată în Guvern
Editura Evenimentul si Capital

Candidatura la prezidențiale a lui Dragnea, tergiversată în Guvern

Premierul Mihai Tudose este așteptat să spună dacă, în opinia sa, un fost condamnat ar trebui să poată să ajungă președinte al României. FOTO: MARIUS VLAD
Autor: | | 4 Comentarii | 784 Vizualizari

Guvernul Tudose tace de mai bine de cinci luni cu privire la un proiect de lege depus în Senat care le interzice persoanelor condamnate penal să candideze la funcția de Președinte al României. Proiectul ar putea să stea în calea unei candidaturi pentru Cotroceni, în 2019, a președintelui PSD, Liviu Dragnea

Un proiect inițiat de 24 de parlamentari USR și PNL, de modificare a Legii 370/2004 privind alegerea Președintelui României, și care introduce interdicția candidaturii persoanelor cu condamnări penale la alegerile prezidențiale, a primit, ieri, un raport de respingere în Comisia Juridică a Senatului și urmează să ajungă la vot final în plenul Senatului, în calitate de primă cameră sesizată.

Dedicație pentru Dragnea?

Pe 22 aprilie 2016, judecătorii ÎCCJ au majorat pedeapsa în cazul liderului PSD, Liviu Dragnea, de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanța de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Termenul de încercare a fost mărit și el de la trei la patru ani. În acest moment, liderii PSD au spus că Dragnea este candidatul „firesc” al partidului la viitoarele alegeri prezidențiale, iar liderul PSD nu a respins până acum această posibilitate.

AEP, punct de vedere negativ

Guvernul Tudose nu a exprimat niciun punct de vedere privind interdicția pentru condamnații penal să își depună candidature la alegerile prezidențiale, desi i-a fost solicitat de Parlament încă din luna mai. Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat, ieri, în comisia Juridică a Senatului, prin vocea vicepreședintelui instituției, Constantin- Florin Mitulețu-Buică, că nu susține proiectul.

Ulterior, el a spus, pentru EVZ, că opinia AEP a fost trimisă Guvernului pe 27 iulie. Buică a detaliat motivul respingerii: „Textul actului normative propus este neclar. Din noua reglementare este foarte ambiguu. Nu rezultă căror categorii de persoane care au fost condamnate printr-o hotărâre penală definitivă se adresează legea. (…) Poți să suspenzi un drept, conform reglementărilor Comisiei de la Veneția, nu să-l anulezi. Ori în textul care se propune înseamnă anularea definitivă a unui drept de a candida”.

Verdictul experților

Pentru a afla în ce măsura o astfel de modificare a Legii de alegere a președintelui respectă Constituția, EVZ a discutat cu câțiva juriști. Fostul președinte al CSM, Dan Lupașcu, a explicat că o asemenea prevedere este constituțională atâta timp cât nu este aplicată retroactiv. „O astfel de lege este în regulă, doar dacă se aplică pentru viitor sau în viitor. Ar fi neconstituțional să se aplice retroactiv. Dacă în proiectul nu este specificată pedeapsa accesorie, atunci înseamnă că se referă doar la pedeapsa principală”, ne-a spus el.

Pagina 1 din 1



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate