Când trecem la ora de vară. Ceasurile se dau înainte mai devreme în acest an

Ora de vară. Sursa foto: Newlight | Dreamstime.com

Trecerea la ora de vară din 2026 va aduce, ca în fiecare an, o ajustare aparent banală a ceasurilor, dar cu efecte resimțite. În noaptea de 28 spre 29 martie, România va pierde o oră, iar ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Deși regula este aceeași de zeci de ani, mulți oameni au impresia că schimbarea vine mai devreme decât în alți ani. În realitate, explicația ține strict de calendar.

Dincolo de această ajustare tehnică, schimbarea orei continuă să stârnească discuții aprinse în Europa, atât în ceea ce privește utilitatea economică, cât și impactul asupra sănătății. În timp ce unele state au renunțat deja la sistem, Uniunea Europeană aplică în continuare regula stabilită în anii ’90.

Când trecem la ora de vară 2026

În 2026, trecerea la ora de vară va avea loc în ultima duminică din martie, respectiv pe 29 martie. La ora 3.00 dimineața, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar ora 3.00 va deveni direct 4.00. Practic, intervalul dintre 3.00 și 4.00 dispare din programul acelei zile.

Consecința imediată este o zi mai scurtă, de doar 23 de ore. Pentru milioane de oameni, asta înseamnă o oră de somn pierdută și o adaptare forțată a rutinei zilnice. Cei care lucrează după un program fix sau care au deja un somn fragmentat pot resimți mai acut această modificare.

Pe de altă parte, avantajul vizibil apare în partea a doua a zilei. Odată cu trecerea la ora de vară, lumina naturală se prelungește, iar soarele începe să apună mai târziu. Serile devin mai luminoase, ceea ce oferă mai mult timp pentru activități în aer liber și creează senzația unei zile mai lungi, chiar dacă, în realitate, una dintre ele a fost mai scurtă.

Revenirea la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă, va avea loc în ultima duminică din octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră și ziua va avea 25 de ore.

De ce pare că trecerea la ora de vară are loc mai devreme

Impresia că schimbarea orei din 2026 are loc mai devreme decât în 2025 este generată exclusiv de poziționarea zilelor în calendar. Regula europeană este clară și nu s-a modificat: ora de vară începe în ultima duminică din martie, iar ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.

În 2025, ultima duminică din martie a fost pe 30 martie, în timp ce în 2026 aceasta cade pe 29 martie. Diferența de o zi poate crea percepția unei devansări, însă mecanismul legal rămâne identic de la un an la altul.

În următorii ani, datele vor continua să varieze în interiorul aceleiași reguli. De exemplu, în 2027 trecerea va avea loc pe 28 martie, în 2028 pe 26 martie, în 2029 pe 25 martie, iar în 2030 pe 31 martie. Oscilațiile sunt generate exclusiv de structura calendarului, nu de o schimbare a cadrului normativ.

Sistemul actual este aplicat la nivelul Uniunii Europene încă din 1996, pentru a asigura o coordonare unitară între statele membre. România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932, a suspendat-o în perioada 1943–1979 și a reluat-o ulterior, menținând practica până în prezent.

Conceptul ajustării orei în funcție de sezon nu este unul modern

Primele propuneri privind utilizarea mai eficientă a luminii naturale datează din 1784, când Benjamin Franklin sugera o schimbare a programului pentru economisirea resurselor.

Aplicarea concretă a sistemului a avut loc abia în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când mai multe state europene au introdus ora de vară pentru a reduce consumul de cărbune. Ulterior, practica s-a extins și a fost adoptată de numeroase țări.

În prezent, argumentul economic este pus sub semnul întrebării. Studiile recente arată că economiile de energie sunt limitate, mai ales în contextul tehnologiilor moderne și al schimbării tiparelor de consum. În schimb, accentul s-a mutat pe impactul asupra ritmului biologic și asupra sănătății populației.

Totuși, în regiunile cu diferențe semnificative între durata zilei din timpul verii și cea din timpul iernii, ajustarea sezonieră este considerată încă utilă pentru sincronizarea activităților cu lumina naturală.

84% dintre europeni au vrut renunțarea, dar sistemul rămâne

Dezbaterea privind eliminarea schimbării orei a căpătat amploare în 2018, când Comisia Europeană a organizat un sondaj public la care au participat 4,6 milioane de cetățeni. Rezultatul a fost categoric: 84% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea renunțării la ajustarea sezonieră.

În 2019, Parlamentul European a analizat posibilitatea eliminării sistemului și a propus ca fiecare stat membru să aleagă o oră permanentă, fie de vară, fie de iarnă. Totuși, statele nu au ajuns la un consens privind varianta optimă, iar procesul a rămas blocat.

În lipsa unei decizii comune, cadrul legislativ a rămas neschimbat, iar schimbarea orei continuă să fie aplicată conform regulii stabilite la nivel european.

Impactul asupra sănătății și adaptarea organismului

Pentru organism, pierderea unei ore de somn nu este un detaliu minor. Ritmul circadian, care reglează ciclul somn–veghe, are nevoie de timp pentru a se adapta. Cele mai frecvente efecte sunt oboseala, dificultățile de concentrare, iritabilitatea și tulburările de somn.

„În medie, în prima zi de luni după schimbare, oamenii dorm cu aproximativ 40 de minute mai puțin”, arată experții de la sleepfoundation.org.

Unele cercetări indică o creștere temporară a riscului de accidente rutiere și a problemelor cardiovasculare imediat după trecerea la ora de vară. De aceea, specialiștii recomandă o ajustare treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, prin culcarea cu 15–30 de minute mai devreme.

Expunerea la lumină naturală dimineața, evitarea ecranelor înainte de culcare și reducerea consumului de cofeină sau alcool pot contribui la o adaptare mai ușoară. Menținerea aceleiași ore de trezire ajută organismul să-și stabilizeze ritmul, chiar dacă primele zile sunt mai dificile.

Țările care au renunțat deja la schimbarea orei

La nivel global, mai multe state au decis să elimine sistemul. Rusia a optat pentru ora permanentă de iarnă în 2014, Turcia a ales ora permanentă de vară în 2016, iar țări precum China, India sau Japonia nu aplică deloc schimbarea sezonieră.

Brazilia a renunțat la sistem în 2019, iar Mexic a eliminat schimbarea orei în majoritatea regiunilor începând din 2022. În Europa, Islanda și Belarus nu mai modifică ora.

În Uniunea Europeană însă, regula rămâne în vigoare. Astfel, în 2026, noaptea de 28 spre 29 martie va aduce din nou ziua de 23 de ore. O ajustare de doar 60 de minute care, deși pare minoră, continuă să influențeze ritmul unei întregi societăți și să alimenteze o dezbatere ce nu pare să se încheie prea curând.