Din cuprinsul articolului
La 14 noiembrie 1878, Dobrogea devenea teritoriu oficial românesc, după 461 de ani de ocupație otomană. Dobrogea nu avea așezări prea strălucite la malul Mării Negre cum ne-am aștepta. Tulcea, poartă dunăreană, Babadagul și Silistra erau mai răsărite. Silistra și Babadag erau centre de sangeac (district militar otoman), iar Pașa stătea la Silistra. Kustenge era un orășel depărtat de port și mica fortăreață distrusă la 1829.
Perla coroanei lui Mircea cel Bătrân, pierdută la 1417 sau chiar la 1421
Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân se intitulase la 1406, domn cu titulatura cea mai extinsă „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”.
Așasar, expresia „ pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului” se referea la malul muntean și cel dobrogean și regiunea unde astăzi se află orașul Silistra. Se crede că Dobrogea a fost pierdută în 1417, deși există încercări ale istoricilor să considere că ea va fi fost pierdută sub urmașii săi dar nu mai târziu de 1420-1421. Așadar, Mircea cel Bătrân a fost singurul domn medieval român care a controlat ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră/
România a primit Dobrogea drept condiție pentru a ceda Rusiei Basarabia de Sud
În fapt, la San Stefano (martie 1878) și Berlin (iulie 1878), cele două tratate de pace care au pus capăt conflictului ruso-turc din 1877-1878, Rusia a vrut Dobrogea de la otomani s-o folosească drept monedă de schimb pentru Sudul Basarabiei. România a fost nevoită să accepte. Dar oare ce avea Dobrogea? Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, unde căile ferate se construiau încă, Dobrogea avea de la 1860, o linie fucțională între Cernavodă și Constanța.
Sursa Foto: Vacante la tara
Românii din ținutul dintre Dunăre și Mare erau destul de puțini, raportat la populația greacă, musulumană, evreiască și bulgărească. Bulgarii circulau liberi între Tulcea și Razgrad de exemplu. Pentru ei, unirea Dobrogei cu România a însemnat o lovitură iar frontiera dobrogeană a fost o provocare româno-bulgară.
Regele Carol I, independența și consolidarea prezenței maritime a României Moderne
Dobrogea a fost unită sub sceptrul Principelui Carol I care va rosti și o proclamație cu ocazia Unirii din 14 noiembrie. Politicienii români realizau faptul că România își consolida accesul la Mare și avea un debușeu pentru împroprietărirea țăranilor din zonele unde nu era pământ suficient.
Carol va patrona construirea Podului de la Cernavodă, va da bani pentru falimentara afacere Hallier de modernizare a Portului Constanța. Regina Elisabeta va da numele ei, bulevardului care mergea spre Faleza Cazinoului. Constanța începea să se europenizeze. Românii, mai ales muscelenii veneau în Dobrogea.
