Evenimentul Zilei > Actualitate > CAMPANIA EVZ. Mapă de președinte. Ponta, „candidatul James Bond”
CAMPANIA EVZ. Mapă de președinte. Ponta, „candidatul James Bond”

CAMPANIA EVZ. Mapă de președinte. Ponta, „candidatul James Bond”

Traiectoria profesională a prezidenţiabilului PSD a stat la baza marilor scandaluri în care a fost implicat.

La doar o lună de la numirea sa în fruntea Guvernului, cel mai tânăr premier din Europa a fost protagonistul unui scandal care l-a determinat pe Victor Ponta să-şi modifice CV-ul. „Dottore”, cum îi spunea preşedintele Traian Băsescu, a fost acuzat că a plagiat mare parte din teza de doctorat „Curtea Penală Internaţională”, coordonată de Adrian Năstase. Plagiatul este confirmat de Universitatea din Bucureşti, al cărui absolvent este premierul. Însă, o comisie aflată în subordinea Ministerului Educației a ajuns la o altă concluzie contrară. Scandalul a avut loc pe fondul crizei politice din vara lui 2012.

Relația cu China

Discursul cu accente antioccidentale pe care l-a avut Ponta în timpul crizei politice de atunci a atras atenţia şi asupra orientării sale în materie de politică externă, fiind acuzat de adversarii săi că doreşte să reorienteze România către Rusia şi China. „Dacă Victor Ponta va câştiga alegerile, este de aşteptat săşi consolideze baza de putere şi să reorienteze politica externă a României către Rusia şi China”, notează prestigioasa revistă The Economist, într- un articol publicat imediat după primul tur al alegerilor prezidenţiale.

De altfel, înainte de campania electorală, la sfârşitul lunii august, premierul s-a aflat într-o vizită de trei zile în China, de unde a anunţat „marele proiect” al căii ferate București-Iași-Chișinău. Mesajele antioccidentale au fost reluate şi după primul tur al scrutinului prezidenţial, când Ponta a declarat referitor la liderii PPE că „ştim singuri cum este mai bine pentru România”, adăugând că „nu vom mai accepta” ordinele lor.

Ordonanța care a dat verde traseismului

Un alt scandal a fost declanşat de decizia sa de a modifica regulile jocului politic în sensul legalizării migraţiei primarilor, cu doar o lună înaintea campaniei, pentru o perioadă de 40 de zile. Scopul urmărit a fost acela de a-şi maximiza şansele în alegeri prin cooptarea edililor din tabăra Opoziţiei.

Cuplul celor şapte case

Victor Ponta şi soţia sa, Daciana Sârbu, au o avere estimată la 1,15 milioane de euro, constând, printre altele, în patru apartamente şi trei case, trei autoturisme şi conturi bancare. Problema este că cele şapte imobile nu sunt menţionate integral în declaraţia de avere a premierului, care era obligat să treacă şi proprităţile soţiei. Opoziţia a sesizat ANI în legătură cu acest aspect. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, declara, în 10 octombrie, că sesizarea este gestionată la fel ca oricare alta care ajunge la ANI. În lipsa unui răspuns pe fond, din partea Agenţiei vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a depus şi plângere penală la Parchetul General pentru fals în declaraţii.

Scandalul ofițerului acoperit

Serviciile secrete au devenit unul dintre actorii campaniei electorale. Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că Victor Ponta a fost agent al Serviciului de Informaţii Externe, în perioada 1997-2001, când era magistrat, încălcând astfel Constituţia. Şeful statului a mai susţinut că în acest fel se explică şi brusca ascensiune profesională a premierului, Ponta reuşind să ajungă procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doar 25 de ani, după un scurt stagiu la secţia anticorupţie a parchetului de pe lângă judecătoria Sectorului 1, perioadă în care nu s-a remarcat cu niciun dosar. Acuzaţiile şefului statului nu s-au oprit aici, el afirmând că a cerut SIE să îi spună dacă există agenţi acoperiţi chiar de la numirea Guvernului Ponta. El a spus că Teodor Meleşcanu, director al serviciului, ar fi târât instituţia în jocuri politice. Potrivit lui Traian Băsescu, SIE a iniţiat o hotărâre de guvern care clasifica informaţiile legate de foşti agenţi, în aşa fel încât să-l protejeze pe Victor Ponta. Hotărârea a fost aprobată de Cabinetul Ponta în 2013. Teodor Meleşcanu a replicat că nu poate spune cine a fost sau nu ofiţer sub acoperire întrucât ar însemna să încalce legea. Meleşcanu a mai susţinut că includerea serviciilor pe agenda campaniei aduce atingere intereselor statului. La rândul său, Victor Ponta a afirmat că este victima unei „campanii murdare” lansate de şeful statului. Controversa a ajuns şi la Curtea Constituţională, la sesizarea unuia dintre candidaţii la preşedinţie, care a cerut retragerea lui Ponta din cursa pentru Cotroceni. Judecătorii CCR au respins sesizarea, însă, într-o opinie separată, preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, şi judecătorul Daniel Morar au precizat că CCR trebuia să ceară SIE date privind acuzaţiile la adresa lui Victor Ponta. După primul tur al alegerilor, la care a concurat ca independent şi Teodor Meleşcanu, acesta şi-a anunţat sprijinul politic pentru Victor Ponta, în finala prezidenţială din 16 noiembrie. Ponta a spus că îl va numi pe Meleşcanu consilier prezidenţial.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: