Cei care iși doresc să afle ce pot face băieții răi din servicii trebuie să vizioneze filmul ”De ce eu?”, lansat săptămâna aceasta. Este o poveste care te avertizează cât de periculoasă devine combinația: băieți răi din servicii, politicieni fără scrupule și procurori-șefi cârpe în fața Puterii.

Din fericire pentru noi, România a evoluat mult în zona sistemului judiciar, din momentul în care Rodica Stănoiu conducea Ministerul Justiției, având la degetul mic servicii secrete cum era defunctul Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA).

Prin SIPA, madam Stănoiu supraveghea magistrați, ziariști și activiști ai societății civile. Nici procurorii-șefi nu mai stau preș sub bocancii politicienilor, ca acum 13 ani.

Împinși de la spate sau ajutați de Mecanismul de Cooperare și Verificare, politicienii cu decizie au reușit să impună schimbări uriașe. Schimbări care fac astăzi posibile dosare de corupție de neconceput în vremea în care procurorul Cristian Panait își punea capăt zilelor, după contactul cu șerpăria din Bihor, care avea legături la cel mai înalt nivel.

 


 

 


Am străbătut un drum important, dar încă suntem departe de destinație. Filmul despre cazul Panait ne deschide însă ușa către lumea secretă a celor care dețin o putere greu de sesizat.

Exercitată democratic, sub mecanisme eficiente și dirijată de oameni onești, această forță este destinată să servească țara. Însă, dacă scapă de sub control sau intră în combinații obscure, fiara se transformă dintr-un câine feroce de pază într-un monstru sinistru.

Riscul pe care îl presupune un sistem de forță scăpat de sub controlul democratic, exercitat în interesul public prin pârghii eficiente, pare bine înțeles de Eduard Hellvig, propunerea președintelui Klaus Iohannis pentru șefia SRI. În textele pe care le-a scris cu mult timp înainte să fie propus pentru această funcție, pe blogul personal, Hellvig spune clar că este vital să avem servicii puternice, dar controlate eficient prin pârghii civile la fel de puternice.

Ele trebuie acționate de oameni capabili să gestioneze corect o astfel de misiune, fie că e vorba de șefii civili ai serviciilor, de membrii comisiilor parlamentare de control sau chiar de șeful statului.

Stăpânii câinelui de luptă și pază trebuie să fie conștienți de forța animalului și capabili să-l dirijeze numai în interesul publicului și pentru protecția legii și a principiilor pe care constituția le instituie.  Omul propus de președintele României, Klaus Iohannis, pentru șefia SRI conștientizează forța aimalului și înțelege metodele prin care poate pune fiara în slujba societății, numai pentru interesul public.

Rămâne de văzut dacă va avea inteligența și tăria de caracter necesare pentru a putea transmite fiarei că stăpânul este cel care deține controlul și nu invers.


 

 



Cred că, pentru acest scop, dacă trece de votul Parlamentului, ar fi important ca nol șef al SRI să facă demersurile necesare pentru ca publicul să se lămurească, totuși, cine are dreptate în scandalul Coldea.

Este evident că rezultatele anchetei interne realizată cu Coldea la comandă sunt discutabile și că ar convinge publicul mult mai eficient rezultatele unei anchete interne, derulată când o persoană obiectivă controlează instituția. Nimeni nu e obiectiv când e vorba de el însuși.

Cazul Coldea este important pentru că aduce în discuție și mecanismul parlamentar prin care se exercită control civil asupra serviciilor. Componența comisiilor de control ale serviciilor secrete nu trebuie să mai conțină persoane cu tinichele judiciare.

Sforile cu care sunt legate tinichelele de un om pot să devină foarte ușor utile unui sforar care vrea să dirijeze lucrurile într-o direcție sau alta, mai ales in direcții imorale sau ilegale.

Unii spun că, la acest nivel, scopul scuză mijloacele. E posibil, dar mai sigur pentru societate este să fie eliminate din start astfel de mijloace obscure care pot la fel de bine să fie folosite pentru scopuri nelegitime.