Social
Borzești, între istorie și mit. Singura biserică a lui Ștefan cel Mare construită pentru un prieten
Din cuprinsul articolului
În inima Moldovei, pe malul Trotușului, se află Borzești, astăzi un cartier al orașului Onești, dar odinioară un sat plin de viață și legende. Aici s-a născut și a copilărit Ștefan cel Mare, iar locul păstrează până astăzi memoria unor întâmplări dramatice care au marcat destinul marelui voievod.
În centrul poveștii se află biserica ridicată de Ștefan în 1494, construită nu pentru a celebra o victorie, cum obișnuia domnitorul, ci pentru a cinsti amintirea prietenului său din copilărie, Gheorghiță, ucis de tătari.
Biserica din Borzești – o construcție născută din durere
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzești a fost ridicată la inițiativa lui Ștefan cel Mare și a fiului său, Alexandru, între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494. Este una dintre puținele biserici din Moldova care nu marchează o victorie militară, ci o pierdere personală.
Legenda spune că Ștefan a construit lăcașul de cult pe locul unde prietenul său, Gheorghiță, a fost ucis de săgețile tătarilor. Această poveste emoționantă a fost transmisă din generație în generație, iar biserica a devenit un simbol al prieteniei, jertfei și răzbunării.
Jocurile copilăriei și tragedia lui Gheorghiță
În copilărie, Ștefan și alți copii de răzeși obișnuiau să se joace pe miriștea Borzeștiului, sub un stejar falnic, cu coroană rotundă și trunchi gros cât să-l cuprindă patru oameni. Jocurile lor imitau realitatea vremii: „moldovenii contra tătarilor”, o confruntare imaginară între două tabere de copii.
Ștefăniță, cum era numit atunci viitorul voievod, conducea „armata moldovenilor”, în timp ce prietenul său Mitruț era „hanul tătarilor”.
Într-o zi de primăvară, în toiul jocului, Mitruț a fost legat de ceilalți copii și urcat în coroana stejarului, simbolizând „capturarea hanului”. Însă bucuria s-a transformat în tragedie: adevărații tătari au apărut pe neașteptate în zare. Copiii nu au mai apucat să-l salveze pe Mitruț, iar acesta a fost ucis de o săgeată trasă de hanul tătar.
Legenda spune că Ștefăniță și-a jurat atunci să-l răzbune pe prietenul său, promițând că, dacă va ajunge domnitor, îl va spânzura pe han de același stejar din Borzești.
Sursa foto: Bacaul turist
Răzbunarea lui Ștefan cel Mare
Anii au trecut, iar Ștefan a devenit voievodul Moldovei. Prima sa grijă a fost să oprească incursiunile tătare care devastau satele Moldovei, arzând casele și ogoarele. După mai multe lupte câștigate, a reușit să-l captureze pe același han tătar care îl omorâse pe Mitruț.
Ștefan l-a judecat și l-a spânzurat de ramurile stejarului din Borzești, exact cum jurase în copilărie. Astfel, legenda s-a împletit cu istoria, iar stejarul a devenit un simbol al dreptății și al prieteniei eterne.
Stejarul sacru și moștenirea sa
De-a lungul secolelor, legendarul stejar a devenit un reper pentru localnici și un loc de pelerinaj pentru cei care cunoșteau povestea lui Ștefan și a lui Gheorghiță. Din păcate, stejarul s-a carbonizat în timp, dar lemnul său a fost salvat.
Din fragmentele rămase, tratate cu substanțe speciale, a fost confecționată o masă sacră, plasată astăzi în altarul bisericii din Borzești, chiar pe locul unde odinioară se înălța copacul.
Detalii impresionante despre biserică
Construită în doar un an, trei luni și trei zile, biserica impresionează prin arhitectura sa, dar și prin detaliile simbolice. Unul dintre cele mai cunoscute este dimensiunea mică a ușii dintre naos și pronaos.
Tradiția spune că aceasta a fost zidită după înălțimea lui Ștefan cel Mare, cu coroana pe cap. Ușile mici aveau și un rol practic: împiedicau dușmanii să intre călare în biserică, protejând astfel lăcașul de profanare.
În interior, picturile realizate de maestrul Grigore Popescu redau scenele legendare ale copilăriei voievodului: jocul dintre „moldoveni și tătari”, spânzurarea lui Gheorghiță de către copii și atacul tătarilor care au schimbat destinul lui Ștefan.
Borzeștiul, locul unde legenda a rămas vie
Astăzi, Borzeștiul este parte a orașului Onești, dar încă păstrează vie memoria evenimentelor care l-au marcat pe Ștefan cel Mare. Pentru turiști și pasionați de istorie, biserica este mai mult decât un monument religios: este o lecție de curaj, prietenie și credință.
Pe lângă frumusețea locului, vizitatorii descoperă o parte din sufletul Moldovei medievale, unde istoria se împletește cu legendele, iar fiecare piatră păstrează un fragment din povestea marelui voievod.
