Bolojan și „Sindromul Oglindă, oglinjoară”. Dan Andronic a explicat ce nu se vede în sondajul care „îi spală” imaginea premierului demis

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

„În mod evident avem un personaj de poveste la Palatul Victoria. Un Dictator cu Sprânceană cum rar găsești… Dar care din când în când are nevoie să ne arate că e puternic și frumos”, afirmă jurnalistul Dan Andronic, făcând referire la cel mai recent sondaj în care premierul Ilie Bolojan înregistrează o creștere considerabilă la capitolul încredere, în ciuda măsurilor de austeritate adoptate de Guvern. Jurnalistul atrage atenția asupra modului în care sunt prezentate aceste rezultate și susține că procentele trebuie analizate împreună cu metodologia utilizată pentru realizarea sondajului.

„Cine are cel mai tare sondaj din țară?”. Ce se ascunde în spatele cifrelor

În opinia sa, modul în care sunt aleși participanții la sondaj și metodele prin care sunt culese răspunsurile pot avea un impact asupra rezultatelor finale.

„De ce zic asta? Pentru că am văzut ultimul sondaj scos de Agenția de Rating Politic, tradiționalul partener al PNL în materie de sondaje. Nu reiau rezultatele, le găsiți și singuri. Doar vă arăt ce nu se spune…”, afirmă Dan Andronic.

Potrivit sondajului, încrederea în Ilie Bolojan ar fi crescut de la 21,8% la 29,5% de la începutul crizei politice, premierul demis fiind depășit doar de liderul AUR, George Simion, care ajunge la 35%. De asemenea, cercetarea arată că PSD este indicat drept principalul responsabil pentru criza politică.

„Cum se gătesc sondajele electorale în era online?”

Dan Andronic susține că, dincolo de cifrele prezentate public, este importantă analiza mecanismului prin care sunt obținute rezultatele.

„Cum se «gătesc» sondajele electorale în era online? Atenție la metodologie și cifre! Acest nou sondaj politic care «confirmă» trenduri spectaculoase. Dar înainte să distribuim cifrele, haideți să ne uităm puțin «sub capotă» la metodologie.De ce ar trebui să fim sceptici? Sondajul folosește metoda «online opt-in» pentru o parte semnificativă din eșantion. Ce înseamnă asta?

Respondenții nu sunt selectați aleatoriu din populația României. Aceștia sunt oameni care s-au înscris voluntar în paneluri și au acceptat anterior să participe la sondaje. Concluzia: Nu este un eșantion probabilistic real”, susține jurnalistul.

Dan Andronic: Bula de internet a ajuns să dicteze rezultatele acestui sondaj

Jurnalistul atrage atenția și asupra numărului mare de răspunsuri colectate din mediul online în cazul unor întrebări importante privind scena politică și percepția asupra liderilor.

„Pentru întrebările cheie, cum ar fi încrederea în lideri sau evaluarea crizei politice, o mare parte a eșantionului (1.174 de respondenți) provine strict din mediul online.

Practic, «bula» de internet a ajuns să dicteze rezultatele acestui sondaj, sub pretextul reprezentativității naționale. Sau boții lui Despoiu…”, a mai afirmat Dan Andronic.

În opinia jurnalistului, ajustarea datelor prin metode statistice nu schimbă problema de fond legată de modul în care a fost format eșantionul folosit pentru realizarea sondajului.

„Autorii încearcă să corecteze deviațiile folosind ponderarea pe variabile precum vârsta, studiile sau votul anterior.

Însă, indiferent de cât de mult «ajustăm» statistic datele, un eșantion care pornește de la voluntari online va reflecta întotdeauna opiniile unei categorii de oameni mult mai active și mai vocale decât media populației”, spune Dan Andronic.

Ce arată sondajul legat de numele lui Bolojan

Sondajul realizat de Agenția de Rating Politic indică faptul că o treime dintre români ar vedea alegerile anticipate drept soluție la criza actuală. În același timp, cercetarea arată o creștere a încrederii pentru Ilie Bolojan, George Simion și Dominic Fritz.

Potrivit datelor prezentate, 33,2% dintre respondenți susțin varianta anticipatelor, iar interesul pentru participarea la vot ar fi crescut față de lunile precedente.

Potrivit jurnalistului, astfel de rezultate trebuie privite cu atenție, în special atunci când metodologia include componente online.

„Data viitoare când vedeți un sondaj care pare «prea bun» sau «prea șocant» pentru a fi adevărat, verificați secțiunea de metodologie.

Dacă vedeți termeni precum «online opt-in» sau «eșantion mixt», tratați cifrele ca pe o simplă «temperatură» a bulelor digitale, nu ca pe o realitate sociologică a întregii țări”, a concluzionat jurnalistul.