Bolojan: Reforma pensiilor magistraților e constituțională. CCR decide pe 10 decembrie

Sursa foto: Arhiva EVZ

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul „a respectat toate cerințele procedurale” legate de noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, retrimis Curții Constituționale după decizia din luna octombrie. Șeful Executivului a spus că, spre deosebire de varianta anterioară, actualul proiect a inclus solicitarea avizului CSM „corect și în termen”, chiar dacă avizul a fost unul negativ.

„Am construit această lege astfel încât să nu mai existe niciun fel de problemă de procedură. CSM a fost consultat în timp util, exact cum a cerut Curtea”, a afirmat premierul, într-o conferință de presă.

Bolojan a cerut CCR să analizeze fondul legii, nu procedura

Ilie Bolojan a spus că își dorește ca judecătorii constituționali „să analizeze fondul legii, nu aspectele procedurale”, subliniind că reforma urmărește un sistem echitabil și sustenabil: „Vrem un sistem de pensii sustenabil și echitabil. Asta cerem Curții: să judece fondul și să decidă dacă această lege este constituțională”.

ICCJ a decis în unanimitate să sesizeze CCR: „Legea ridică probleme grave”

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a sesizat din nou Curtea Constituțională privind pensiile magistraților. Decizia a fost luată în unanimitate, în cadrul Secțiilor Unite convocate de președintele ICCJ, Lia Savonea. Cei 102 judecători prezenți au votat toți pentru sesizare.

Potrivit comunicatului, judecătorii consideră că proiectul ridică probleme serioase „atât în plan procedural, cât și în planul fondului”.

Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a declarat că proiectul Executivului se bazează „pe o realitate contrafactuală”, pentru că Guvernul a invocat urgența fără să aducă date care să justifice procedura accelerată.

„Documentele Comisiei Europene arată clar că jalonul PNRR nu obligă România să modifice sistemul de pensionare al magistraților. Se cerea altceva: o regândire a supraimpozitării pensiilor speciale. Acest lucru fusese deja considerat îndeplinit”, a spus Alistar.

Judecătorii au reclamat lipsa fundamentării financiare și „neclaritatea” legii

Instanța supremă a transmis că Guvernul nu a prezentat niciun document privind impactul financiar al reformei, deși astfel de date sunt obligatorii. Victor Alistar a spus că proiectul este „neclar și impredictibil”, conține termeni „inexistenți sau nedefiniți” și afectează securitatea juridică. În plus, a criticat „schimbările abrupte” privind vârsta de pensionare, care ar afecta două treimi dintre magistrații în funcție.

Instanța a susținut că proiectul îi dezavantajează pe magistrați în comparație cu alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu.

„Avem un standard redus de calcul, o plafonare la 70% din net și o legislație inferioară ca protecție, deși statutul nostru este garantat constituțional”, au transmis judecătorii.

Potrivit ICCJ, schimbările propuse „elimină în realitate pensia de serviciu pentru generațiile viitoare” și afectează independența justiției, contrar jurisprudenței CJUE, CEDO și CCR.

Instanța supremă a invocat decizii CCR și lipsa totală a calculelor bugetare

În comunicatul instituției se arată că legea contrazice decizii anterioare ale CCR, care au respins soluții normative identice. ICCJ a remarcat și absența completă a graficelor și calculelor de impact bugetar.

Judecătorii au arătat că magistrații reprezintă doar o mică parte din cei peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cu un impact bugetar mult mai mic decât pensiile militare, evaluate la 14 miliarde de lei anual.

Ce prevede proiectul contestat

Proiectul Guvernului prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. CSM a avizat negativ forma actuală, cerând menținerea pensionării aproape de nivelul ultimului salariu brut, nu net.

Prima variantă a reformei a fost declarată neconstituțională pe 20 octombrie, pentru că Guvernul nu ceruse la timp avizul CSM. Actuala formă a fost modificată pentru a răspunde acestei observații, însă criticile pe fond sunt acum mult mai ample.

Curtea Constituțională va analiza noua sesizare pe 10 decembrie. Decizia judecătorilor constituționali va arăta dacă Guvernul poate continua reforma sau dacă proiectul trebuie rescris complet,.