Bolojan le răspunde profesorilor: Norma de 20 de ore este la nivelul minim european

Premierul Ilie Bolojan a declarat că revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână, cerută de cadrele didactice, nu poate fi pusă în aplicare. Potrivit acestuia, norma de 20 de ore aflată în vigoare în România reprezintă deja un nivel minim în raport cu standardele europene.

Ilie Bolojan: Norma de 20 de ore este la nivelul minim european

Întrebat despre solicitarea profesorilor de a reveni la norma de 18 ore, Ilie Bolojan a precizat că o astfel de măsură nu este fezabilă în prezent, subliniind că actuala normă este una redusă în comparaţie cu alte sisteme de educaţie din Europa.

„Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să alocăm toate resursele care sunt necesare”, a afirmat premierul la Digi24.

Grevă profesori. Sursă foto: Facebook

Ilie Bolojan: Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare

Șeful Executivului a atras atenţia că bugetele nu pot creşte semnificativ de la un an la altul, indiferent de guvernul sau coaliţia aflată la putere, şi a explicat că educaţia presupune mai mult decât alocări financiare.

Schimbări importante în Google Maps. Ce funcții noi au apărut pentru utilizatori

Directorul Centrului Național Antiterorism al SUA și-a dat demisia. Joe Kent: Nu pot să susțin războiul care se desfășoară în Iran

„Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să vedem cum folosim aceste resurse – să nu fie doar o zonă de cheltuieli -, să însemne și o creștere a calității în învățământ, să însemne și o adaptare a învățământului românesc la realitatea economică, să însemne și o calitate mai bună a profesorilor”, a spus Ilie Bolojan.

În acest context, premierul a susţinut că finanţarea universităţilor ar trebui corelată cu performanţa absolvenţilor pe piaţa muncii, arătând că nu este justificată alocarea aceloraşi sume unor instituţii cu rezultate foarte diferite.

„Este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, față de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv”, a conchis Bolojan.

Profesorii, aproape de greva generală

Între timp, nemulţumirea din rândul angajaţilor din educaţie rămâne ridicată. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a transmis că majoritatea covârşitoare a personalului din sistem resimte puternic impactul măsurilor adoptate de guvernul Bolojan, potrivit unei consultări naţionale realizate în rândul acestora.

Datele consultării, prezentate sâmbătă de edupedu.ro, indică faptul că aproximativ 86–87% dintre cadrele didactice şi personalul auxiliar consideră că schimbările din Educaţie le afectează foarte mult activitatea, în timp ce doar un procent redus apreciază impactul ca fiind scăzut.

Mai mult de jumătate dintre profesori ar prefera declanşarea grevei generale fie în luna martie 2026, în perioada simulărilor naţionale, fie în iunie 2026, înainte de încheierea situaţiilor şcolare.

Schimbările legislative care au alimentat tensiunile

Nemulţumirile profesorilor sunt legate de modificările aduse prin Legea 141/2025, care au produs schimbări semnificative în funcţionarea sistemului educaţional. Mai multe unităţi de învăţământ au fost comasate, iar aproximativ 900 de directori şi membri ai echipelor de management şi-au pierdut funcţiile.

De la 1 septembrie 2025, norma didactică a crescut pentru prima dată în ultimele trei decenii, concomitent cu majorarea numărului de elevi dintr-o clasă. La liceu, efectivele pot ajunge la 34 de elevi, faţă de maximum 26 anterior.

Totodată, fondul de burse pentru studenţi a fost diminuat cu 40% până în 2028, indemnizaţia de hrană a fost limitată la angajaţii cu salarii nete de cel mult 6.000 de lei şi plafonată la 347 de lei lunar, iar plata cu ora a fost redusă cu 50%. Directorii rămaşi în funcţie nu mai pot cumula plata cu ora şi sunt obligaţi să predea până la 40 de ore pe lună.