Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a tras un semnal de alarmă în urma negocierilor de guvernare de la sfârșitul săptămânii trecute. El a explicat clar: „Este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România”. Anul trecut, statul a cheltuit 152 miliarde de lei peste nivelul veniturilor la buget, de 575 miliarde lei, diferența acoperindu-se prin împrumuturi.

Bolojan a subliniat că deficitul de anul trecut a fost de 9,3% din PIB, cel mai mare procentaj din întreaga Uniune Europeană. Aceste dezechilibre au generat o creștere accentuată a datoriei publice – care a ajuns la aproape 55% din PIB, cu o proiecție de apropiere de 60% până la sfârșitul anului.

”Ca ţară avem un deficit bugetar foarte mare – diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB, un deficit foarte mare, care este acumulat de mai mulţi ani”, a mai declarat Bolojan.

Îndatorare și dobânzi tot mai mari

Pentru a acoperi deficitul, România a continuat împrumuturile, iar costurile acestora au crescut. Bolojan a punctat că plata dobânzilor a ajuns la 2,3% din PIB, adică aproximativ 40 miliarde de lei (echivalentul a 8 miliarde de euro), sumă în creștere în 2025.

El a avertizat că, fără ajustări rapide, spațiul fiscal pentru investiții și cheltuieli publice va fi tot mai restrâns, iar dobânzile vor continua să crească din cauza îndatorării masive.

„Deci, anul trecut, dar și în anii anteriori, am cheltuit mult mai mult, anul trecut, diferența fiind cea mai mare, așa cum am spus, de peste 30 de miliarde de euro”, a arătat el.

„Asta înseamnă că, pentru că în fiecare an a trebuit acoperită această datorie, din păcate și în anii următori nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite datorită acestei diferențe foarte mari. Avem un efect de creștere generală a datoriei externe și a costurilor de finanțare şi vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând, anul trecut, la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%. Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat piețele şi investitorii şi asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care ţara noastră le plătește pentru aceste credite”, a subliniat președintele interimar al PNL.

Fondurile europene – instrument vital pentru investiții majore

Bolojan a atras atenția asupra absorției lente a fondurilor UE, esențiale pentru investiții în infrastructură. România depinde masiv de aceste resurse: din aproximativ 120 miliarde lei investiții realizate anul trecut, peste jumătate au fost finanțate din fonduri europene.

”Depindem, pentru a ne asigura investițiile, care înseamnă dezvoltarea în viitor pentru ţara noastră, de accesarea fondurilor europene, pentru că şi anul trecut, din aproximativ 120 de miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fondurile europene. Prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene, nu putem asigura autostrăzile în lucru, nu putem asigura reabilitările de cale ferată şi toate celelalte proiecte pe care autoritățile centrale sau locale le-au câştigat”, a spu el.

În ceea ce privește PNRR, România are la dispoziție 28,5 miliarde euro, dintre care jumătate în granturi. Până în prezent, au fost încasate 10,7 miliarde euro, reprezentând numai 36% din alocarea totală, iar o fragmentare rapidă a strategiei de absorbție ar putea compromite proiectele pe infrastructură atât la nivel național, cât și local.

Bolojan a mai afirmat că PNRR este în valoare de 28,5 miliarde de euro la dispoziţie, unde aproape jumătate sunt granturi. ”Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranşă pe care am reuşit să o încasăm, incluzând aici atât prefinanţarea, cât şi primele trei cereri de plată, ceea ce înseamnă puţin peste 36% din aceste fonduri, iar din aceste sume atrase, 6,4 miliarde, deci sunt banii din granturi”, a precizat Bolojan.

Recomandări și scenarii pentru viitor

Bolojan a avertizat că indiferent de formațiunea care va prelua guvernarea, setul de măsuri obligatorii include:

• creșterea veniturilor bugetare prin fiscalitate și colectare mai eficientă;

• reducerea cheltuielilor publice și a risipei;

• menținerea ritmului de absorbție a fondurilor europene.

Fără astfel de reforme, perspectivele devin sumbre, atât pentru economia României, cât și pentru credibilitatea publică și financiară.

Negocieri blocate la Palatul Cotroceni

La finalul săptămânii, negocierile între PNL, PSD și UDMR nu au produs rezultate concrete privind noul premier. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că, deși programul de guvernare este aproape finalizat, nu există încă nici o propunere clară pentru șefia guvernului.

Pe agenda viitoarelor discuții se află măsurile fiscale necesare înainte de votul pentru buget, iar până atunci măsura contractării de credite rămâne inevitabilă. Comisia Europeană urmărește cu atenție stadiul dialogului și așteaptă un acord fiscal clar și echilibrat până la finalul trimestrului.