Potrivit unui comunicat al BNR, aversul monedei prezintă portretele şi numele regelui Ferdinand I (în dreapta) şi prim-ministrului Ion I.C. Brătianu (în stânga), în vremea cărora România a adoptat calendarul gregorian, două citate din actul normativ: ,,Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian” şi ,,Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919”, titulatura actului normativ ,,Decret-Lege 1053/1919„ inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI” stema României şi anul de emisiune „2019”.

Reversul monedei redă reprezentarea unui ceas astronomic şi inscripţia circulară „100 DE ANI DE LA ADOPTAREA CALENDARULUI GREGORIAN”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 350,00 lei.

Monedele din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

„Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare răspândire. Aceasta este o modificare a calendarului iulian anterior, în conformitate cu propunerea medicului și astronomului calabrez Luigi Lilio, care a participat la comisia prezidată de profesorul astronom iezuit Christophorus Clavius, de la Colegiul Roman, împreună cu matematicianul și astronomul sicilian Giuseppe Scala și matematicianul și astronomul perugian Ignazio Danti. Modificarea a fost aprobată și decretată, prin bula papală Inter gravissimas, de Grigore al XIII-lea (al cărui nume l-a primit acest calendar) la 24 februarie 1582.

Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic”,  scrie Wikipedia.

 

 

Te-ar putea interesa și: