Blocaj pentru firmele care aduc muncitori străini în România. Problemele apar într-un moment sensibil pe piața muncii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Angajatorii care folosesc WorkinRomania pentru aducerea muncitorilor străini nu mai pot finaliza anumite proceduri de înregistrare și autorizare și nici depune cereri pentru vizele de muncă de tip D/AM2, după suspendarea unor fluxuri din platformă. Ministerul Muncii a anunțat marți că măsura vine în urma unei decizii a Curții de Apel București, în timp ce noile date Eurostat arată că România a ajuns la cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante dintre statele UE pentru care există informații comparabile.

Curtea de Apel București a admis acțiunea Patronatului Importatorilor Forței de Muncă și a suspendat ordinul referitor la lista ocupațiilor deficitare. În urma hotărârii, fluxurile corespunzătoare din WorkinRomania au fost dezactivate temporar.

Consecința imediată este că angajatorii care folosesc platforma nu mai pot duce la capăt procedurile de înregistrare și autorizare afectate de hotărârea instanței. Totodată, nu pot fi depuse în prezent nici cererile pentru vizele de muncă D/AM2.

Blocaj pentru firmele care aduc muncitori străini în România

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a anunțat că suspendarea ordinului afectează verificările care trebuie realizate înainte de aprobarea cererilor. Instituția s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne, care se ocupă de administrarea tehnică a platformei WorkinRomania, și a cerut ca blocajele să fie restrânse doar la operațiunile asupra cărora produce efecte hotărârea instanței.

Ministerul Muncii a solicitat și identificarea cererilor care fuseseră deja depuse înainte de apariția blocajului. Pentru acestea trebuie stabilit modul în care pot fi soluționate, în funcție de etapa în care se afla fiecare procedură în momentul suspendării.

Instituția a anunțat că, până în prezent, nu a primit comunicarea oficială a hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București. După ce decizia va fi comunicată, Ministerul Muncii va formula recurs împotriva acesteia.

În același timp, Ministerul Muncii și Ministerul Afacerilor Interne urmează să caute variante prin care procedurile să poată fi reluate și să fie clarificată situația persoanelor și angajatorilor afectați.

România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE

Blocajul din WorkinRomania apare în același timp cu publicarea unor noi date privind situația pieței muncii din România. Potrivit Eurostat, rata locurilor de muncă vacante a coborât la 0,5% în trimestrul al doilea din 2026, de la 0,6% în primele trei luni ale acestui an.

Indicatorul s-a menținut anterior la 0,6% timp de mai multe trimestre. România a avut o rată a locurilor de muncă vacante de 0,6% în trimestrul al doilea din 2025, iar același nivel s-a păstrat în trimestrele al treilea și al patrulea ale anului trecut. Valoarea de 0,6% a fost înregistrată și în primul trimestru din 2026.

În perioada aprilie-iunie 2026, indicatorul a coborât însă la 0,5%. Scăderea apare astfel atât în raport cu trimestrul precedent, cât și în comparație cu aceeași perioadă din 2025, când rata era de 0,6%. Cu nivelul de 0,5%, România se află pe ultima poziție între statele membre ale Uniunii Europene pentru care Eurostat dispune de date comparabile pentru trimestrul al doilea din 2026.

La nivelul întregii Uniuni Europene, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2%. Indicatorul european este astfel de patru ori mai mare decât cel înregistrat în România.

Angajare. Sursă foto: Freepik

Ce arată, de fapt, rata locurilor de muncă vacante

Rata locurilor de muncă vacante nu indică direct numărul persoanelor aflate în șomaj și nici procentul celor care își caută un loc de muncă. Potrivit definiției Eurostat, indicatorul reprezintă ponderea posturilor vacante în totalul format din locurile de muncă ocupate și cele neocupate. Un loc de muncă vacant este un post plătit care poate fi nou creat, deja neocupat sau care urmează să devină liber.

Pentru ca acesta să intre în categoria locurilor de muncă vacante, angajatorul trebuie să caute în mod activ o persoană din afara companiei care să ocupe poziția respectivă. De asemenea, compania trebuie să intenționeze să realizeze angajarea imediat sau într-un viitor apropiat.

Nivelul de 0,5% înregistrat în România arată, prin urmare, că posturile pentru care firmele caută activ personal reprezintă o pondere redusă raportat la numărul total al locurilor de muncă luate în calcul.

Polonia și Bulgaria urmează România în clasament

Eurostat plasează România pe ultima poziție dintre statele Uniunii Europene cu date comparabile în trimestrul al doilea din 2026. Imediat după România se află Polonia și Bulgaria. Ambele țări au înregistrat o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8%. Spania și Slovacia au urmat în clasament, fiecare cu o rată de 0,9%.

În cazul României, nivelul redus nu apare într-un singur domeniu major al economiei. Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,5% în industrie și construcții în trimestrul al doilea din 2026.

Aceeași valoare, de 0,5%, a fost înregistrată și în sectorul serviciilor. Datele indică astfel că nivelul redus al posturilor pentru care angajatorii caută activ personal nu este limitat la un singur segment important al economiei. Evoluția din trimestrele următoare va arăta dacă rata de 0,5% reprezintă o scădere temporară sau dacă piața muncii din România intră într-o perioadă în care angajatorii deschid mai puține poziții noi.

În paralel, firmele care folosesc WorkinRomania pentru recrutarea muncitorilor străini așteaptă clarificarea procedurilor afectate de suspendarea ordinului și soluțiile pe care Ministerul Muncii și Ministerul Afacerilor Interne le vor identifica pentru reluarea operațiunilor.