Victor Ponta s-a lansat ca o rachetă în campania electorală a anului viitor tocmai când liberalii se așteptau să aterizeze cu o parașută zdrențuită, după salvarea prin catapultare. Deși bombardat de votul din 16 noiembrie, liderul PSD a simțit că e încă viu și s-a relansat, profitând din plin de tempo-ul pierdut al marelui PNL.
Preocupați mai mult de împărțirea funcțiilor de pe gardul viitoarei guvernări, liberalii au lăsat din mână opoziția asiduă la un guvern PSD, tocmai când era pe punctul de a fi părăsit de partenerul cel mai important - UNPR. Acum e prea târziu. Rolurile s-au inversat, PNL transformându-se într-o țintă vie pentru Victor Ponta.
La sfârșitul lunii noiembrie, după respiro-ul din Dubai care l-a determinat să-și elimine din partid criticii, primul ministru crea un ”nou” guvern, anunțând că aduce partidul neînregistrat oficial al lui Călin Popescu Tăriceanu la masa bucatelor. UDMR părăsise formal guvernul, deci locul trebuia ocupat de cineva. Luat prin surprindere de anunțul premierului, UNPR a început să ridice pretenții, simțind că e vremea lui.”Nu suntem o anexă a PSD, suntem un partener al PSD. Cât timp suntem trataţi ca partener, vom fi alături de PSD pentru România. Noi susţinem proiectele pentru România, nu PSD”. Aceasta era declarația lui Cătălin Cherecheș din 27 noiembrie 2014, când sublinia că majoritatea parlamentară stă în mâna UNPR. Exact în aceeași zi, Vasile Blaga declara că noul PNL nu primește traseiști. Nu era doar punctul său de vedere, ci și al partenerei la conducerea PNL, Alina Gorghiu, în perioada aceea fiind invocat fiind și numele președintelui ales în susținerea acestei teze.
Liberalii au făcut greșeala care-i costă acum și, posibil, și anul viitor, dacă nu înțeleg că opoziția se face luptând, nu stând la pândă. Acum, la cinci luni de la acel moment, vicepreședintele PNL Raluca Turcan recunoaște că o majoritate parlamentară nu se face cu oameni curați, ”scoși din joben”, ci tot cu traseiști. Ea pare însă mai înclinată spre ideea ca PNL să nu facă orice compromis de dragul guvernării, soluția fiind opoziția consistentă. Acesta pare semnalul clar că liberalii și-au luat gândul de la guvernarea obținută ca urmare a unei moțiuni de cenzură, bazată pe negocieri și compromisuri. Ce mai au de făcut? Ideea alegerilor anticipate, deși folosită în diverse ocazii, nu este decât un mesaj public gol de conținut, dar cu scopul de a ține aproape speranța votanților anti-Ponta din 16 noiembrie. Alegerile anticipate nu se pot realiza decât dacă, după o moțiune de cenzură sau după o demisie a primului-ministru, guvernul este demis și un alt cabinet nu poate fi învestit de Parlament. După două încercări eșuate, președintele României dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Or, dacă Victor Ponta ar putea fi demis de către Parlament printr-o moțiune de cenzură, liberalii ar putea accede la guvernare și fără alegeri anticipate. Rămâne, așadar, doar varianta demisiei lui Victor Ponta, care nu are deocamdată nici un temei.
Primul-ministru se poziționează din ce în ce mai solid în PSD, iar în guvern face mutări care dau șah mat opoziției. Lansarea Codului fiscal a fost o surpriză de proporții, anunțarea sa publică făcându-se intempestiv, în vreme ce PNL doar promitea lansarea programului de guvernare, fără nicio acțiune concretă. Codul fiscal a primit reacții pozitive din economie și a devenit o provocare pentru liberali: îl acceptă și se declară învinși sau îl contestă. Dacă noul Cod fiscal va fi asumat prin răspundere guvernamentală, PNL ar putea înainta o moțiune de cenzură care, indiferent dacă va reuși să demită guvernul Ponta sau nu, îi va aduce doar dezavantaje. Dacă moțiunea nu trece, liberalii riscă dezamăgirea din rândul întreprinzătorilor care susțin această nouă reglementare și pe care PNL nu doar că nu a propus-o când a fost la guvernare, dar o și contestă din opoziție. Dacă moțiunea trece, ceea ce e foarte puțin probabil, ar ajunge la guvernare, dar ar crea pentru PSD șansa să-și justifice până la alegerile de anul viitor o opoziție bazată tocmai pe bazinul electoral de dreapta și centru-dreapta, valorificând teza că au fost scoși de la guvernare tocmai când voiau să ia măsuri de dreapta, pe care PNL nu le preia.
A doua mutare bună a premierului Ponta în fața liberalilor este reducerea TVA la alimente începând cu 1 iunie și a taxei generale începând cu 1 ianuarie 2016. Anunțul a fost lansat ieri, ordonanța adoptată astăzi. Blitzkrieg TVA, ca și în cazul Codului fiscal. Luați pe nepregătite, liberalii nu știu să reacționeze decât ca un ”Gică contra”. Cătălin Predoiu afirmă că ”reducerea TVA reprezintă ultima performanţă de imagine a premierului Ponta”. Așa o fi, dar performanțele de imagine ale premierului sunt și meritul opoziției, care tace prea mult și lasă loc de mișcare celor aflați la guvernare. În vreme ce liberalii sunt ținuți ocupați de teme false lansate tot de PSD, chiar dacă prin intermediul mijloacelor de comunicare pe care le dețin, Victor Ponta marchează puncte electorale.
Deși are în componență două foste partide care au crescut mereu în opoziție, noul PNL se limitează la acțiuni de ONG. Apariția mai multor deputați cu bonuri fiscale prinse în piept la o ședință a Parlamentului a creat o știre de cancan, dar dincolo de asta, nimic. În loc de circ, deputații PNL puteau propune o lege pentru recuperarea marilor prejudicii din dosarele de corupție. Prin contrapondere, Victor Ponta s-a folosit de desantul ANAF pentru a justifica sustenabilitatea măsurii de reducere a TVA, care reprezintă o măsură așteptată și de consumatori, și de producători, și de comercianți. În ritmul în care PNL face opoziție, PSD va rămâne la guvernare și după alegerile din 2016, primind voturi nu doar de la bazinul său electoral tradițional, ci și din rândul votanților de centru-dreapta.
Recomandările noastre
