Tezaurul dacic. Sursa foto: mnir.ro
Din cuprinsul articolului
Doar 10 dintre brățările dacice mai sunt în patrimoniul național. 11 dintre ele sunt date, și acum, în urmărire internațională. Iar 3 au fost furate în timpul jafului de la muzeul Drents din Assen, Olanda.
Primele brăţări dacice din aur masiv au fost găsite de căutătorii de comori la Sarmizegetusa Regia în perioada 1999 – 2001. Este vorba despre şase piese îngopate la Culmea Căprăreţei, la 600 de metri de cetate.
Toate acestea au intrat în patrimoniul național. În total, 24 de brățări dacice au fost scoase la iveală în perioada 2007 - 2011, însă doar 10 dintre ele sunt în posesia statului român.
11 au fost traficate pe piața neagră a antichităților, iar autoritățile române sunt pe urmele lor. Alte 3 au fost furate în Olanda.
Opinii contra autenticității
Opiniile asupra originii artefactelor descoperite la Sarmisegetuza au fost împărţite. Unii susțin că brățările dacice au fost, de fapt, opera unui bijutier din Deva, Sorin Popa, care a decedat în 2008.
Arheologul şi numismatul Constantin Preda le-a contestat și el veridicitatea. Acesta a invocat absenţa aurului din Dacia preromană şi consideră acest argument ca irefutabil.
"Civilizaţia geto-dacică a fost una a argintului", a susținut Constantin Preda. "Geto-dacii, în istoria lor de peste jumătate de mileniu, nu au utilizat aurul în vreun fel", a continuat el.
Artefacte dacice. Sursa foto: mnir.ro
Brățările dacice, explicațiile specialiștilor
Pe de altă parte, comisarul şef Aurel Condruţ, șeful serviciului Protecţia Patrimoniului la acea vreme, a afirmat că versiunea producerii recente a brăţărilor de către un bijutier contemporan decedat a fost avansată spre disculpare de către căutătorii de comori anchetaţi.
Mulți specialiști din istoria veche, istoria artei, geologie şi geo-fizică au confirmat autenticitatea comorilor. Aceștia au argumentat faptul că brățările dacice au fost confecţionate prin batere la rece, poanonare şi incizare, prin intermediul unor tehnici care nu se mai utilizează în prezent.
Mai mult decât atât, aurul din care au fost create conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania.
"Semnificaţii politice foarte clare"
Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a spus, la rândul său, că raritatea brățărilor dacice este o dovadă a circulaţiei extrem de restrânsă a lor, limitată de caracterul lor special.
"Folosirea acestui tip de bijuterii pare să fi fost restricţionată de practici de ritual şi de semnificaţii politice foarte clare.
Versiunea în aur a acestui tip de podoabe care apare numai la Sarmizegetusa ar putea fi un indiciu că purtarea acestora era un apanaj al cercului limitat al familiei regale, în calitatea lor de sacerdoţi”, a explicat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.
În noaptea de 24-25 ianuarie, la ora locală 3.45, muzeul Drents a fost jefuit. Hoții au furat coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr. şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr, piese importante din tezaurul dacic.
