Biserica romano-catolică, mai puțin încrezătoare în miracole

Biserica romano-catolică, mai puțin încrezătoare în miracole Situație economică dificilă în Italia. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Biserica romano-catolică a făcut publice vineri noi norme cu privire la atitudinea pe care autoritățile ecleziastice ar trebui să o aibă față de anumite fenomene presupuse supranaturale, precum icoanele care plâng sau obiectele de cult din care picură sânge. Vaticanul cere manifestarea unei mai mari prudențe în fața unor astfel de miracole, transmite Reuters.

Biserica romano-catolică este mai sceptică

Măsura Vaticanului vine în contextul în care Papa Francisc și-a arătat scepticismul față de asemenea fenomene. Anul trecut șeful Bisericii romano-catolice a declarat la televiziunea italiană RAI TV că miracolele legate de persoana Fecioarei Maria "nu sunt întotdeauna reale" şi că preferă să o vadă pe Maica Domnului "arătând spre Iisus", mai degrabă decât să iasă Ea însăși în evidență.

Miracolele relatate de credincioşi, precum apariţia "stigmatelor" sau a rănilor lui Iisus pe corpulunor persoane creditate cu har sau sfinte, au stat adesea la baza ridicării unor sanctuare şi a apariției unor locuri de pelerinaj.

Documentul publicat vineri, reprezintă o actualizare a regulilor stabilite în 1978, de Departamentul pentru Doctrina Credinţei de la Vatican și scoate în mod pregnant în evidență că, așa-numitele miracole ar trebui analizate cu mare prudenţă, deoarece pentru obţinerea de câştiguri financiare sau de crearea unor culte personale ele pot fi false.

Ne puteți urmări și pe Google News

"Ar trebui să se discearnă între delicte (fărădelegi), manipulări, daune aduse unităţii Bisericii, câştiguri financiare nejustificate şi erori doctrinare grave care ar putea provoca scandaluri şi ar putea submina credibilitatea Bisericii", se arată în document.

Recunoaşterea din partea Vaticanului vine rar

Departamentul pentru Doctrina Credinţei a explicat că, în cazul apariției unor miracole, episcopii ar trebui să emită în mod normal un "nihil obstat", adică, un aviz de aprobare a venerării, care însă nu este un aviz final, urmând ca Vaticanul să recunoască sau să nu recunoască oficial un astfel de fenomen fiind "supranatural".

Dar, o astfel de recunoaştere din partea Vaticanului este, totuşi, extrem de rară, arată Reuters.

Departamentul a mai explicat și faptul că că episcopii pot emite cinci feluri de decizii, inclusiv respingerea unui eveniment ca fiind un miracol, dar și măsuri de interzicere sau limitare a venerării unor fenomene vădit false sau care sunt extrem de controversate.

Miracol.

Miracol. Foto: Arhiva EVZ

Mai mult, episcopii ar trebui să ceară întotdeauna opinia Vaticanului înainte de a face publică propria decizie. În cazuri excepţionale, papa sau chiar Departamentul ar putea veni cu propria decizie, direct, fără a apela la autorităţile locale ale Bisericii.

Departamentul pentru Doctrina Credinţei a mai arătat și faptul că mai multe locuri de pelerinaj sunt asociate cu presupuse evenimente supranaturale, care însă nu au fost certificate de Vatican. acest lucru nu ridică probleme serioase pentru credinţă.

Proliferarea unor presupuse miracole, unele evident false, a fost unul dintre motivele care au intervenit în Europa, în secolul al XVI-lea și a avut ca efect scindarea creştinismului şi la apariţia protestantismului.