Bilanțul celor 110 zile fără guvern cu puteri depline. Nicușor Dan nu a mai nominalizat un premier de 62 de zile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România a ajuns duminică la 110 zile fără Guvern, iar de 62 de zile nu a mai fost desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru. Președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să prezinte o majoritate parlamentară clară înainte de a face o nouă nominalizare, în timp ce PSD și alianța PNL-USR-UDMR susțin candidați diferiți pentru Palatul Victoria.

Criza guvernamentală a început pe 5 mai 2026, când moțiunea de cenzură inițiată de PSD a fost adoptată în Parlament. Social-democrații au ieșit atunci din coaliția de guvernare și au susținut moțiunea alături de AUR, iar Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis. De atunci, încercările de instalare a unui nou executiv cu puteri depline au eșuat.

Două încercări de formare a unui guvern au eșuat

Prima nominalizare făcută ulterior de Nicușor Dan a fost Eugen Tomac, însă acesta nu a reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar pentru formarea unui cabinet.

Pe 14 iunie, șeful statului l-a desemnat pentru funcția de premier pe Adrian Veștea.

Guvernul propus de acesta a ajuns în Parlament pe 22 iunie, dar nu a obținut numărul necesar de voturi pentru învestire. Cabinetul Veștea a primit 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi exprimate.

Nominalizarea lui Veștea a provocat și tensiuni între președinte și PNL, în timp ce candidatura sa a beneficiat de susținerea PSD. De la respingerea Cabinetului Veștea au trecut 62 de zile, iar Palatul Cotroceni nu a mai desemnat un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea. Sursă foto: captură video

Nicușor Dan așteaptă o majoritate clară

Președintele Nicușor Dan a plasat responsabilitatea formării unei majorități parlamentare în sarcina partidelor. Șeful statului nu intenționează să facă o nouă nominalizare până când formațiunile politice nu vin la consultări cu o majoritate clară, stabilă și asumată.

În lipsa unei formule care să poată garanta voturile necesare pentru învestirea unui cabinet, o nouă propunere de premier nu a mai fost avansată.

După respingerea Guvernului Veștea, președintele a convocat partidele la consultări pe 23 iunie, iar ulterior s-au conturat două variante diferite de premier.

Două nume sunt susținute pentru funcția de premier

PSD îl susține pe Sorin Grindeanu pentru conducerea viitorului guvern.

De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au mers pe varianta Siegfried Mureșan. Cele două propuneri au apărut după consultările organizate în urma eșecului Cabinetului Veștea.

AUR a anunțat că nu va susține un guvern din care nu face parte și a continuat să ceară organizarea alegerilor anticipate.

Pozițiile formațiunilor nu s-au modificat substanțial de la respingerea Guvernului Veștea, în timp ce UDMR a transmis semnale că ar putea susține un executiv condus de PSD.

Ce înseamnă funcționarea cu un guvern cu atribuții limitate

Prelungirea crizei politice menține România cu un executiv care nu are toate instrumentele aflate la dispoziția unui guvern cu puteri depline.

Un cabinet cu atribuții limitate nu poate adopta ordonanțe de urgență și nici nu poate promova proiecte majore de lege.

Situația afectează capacitatea executivului de a lua decizii în dosare importante, de la reformele și jaloanele asumate prin PNRR până la rectificarea bugetară și problemele din sectorul public.

La 110 zile de la căderea Guvernului Bolojan, partidele nu au ajuns încă la o formulă parlamentară care să permită instalarea unui nou cabinet cu puteri depline.