Prim-ministrul israelian se opune categoric planurilor Washingtonului pentru perioada postbelică în Gaza, iar Joe Biden a denunţat public pentru prima dată „bombardamentele fără discernământ” efectuate în Fâşia Gaza de către armata israeliană

Biden și Netanyahu. Cât timp poate trece între diplomația îmbrățișării aliatului și împlântarea unui cuțit în spatele acțiunii? După atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, Joe Biden a oferit sprijin neclintit statului evreu. Dar măcelul provocat de operațiunea militară din Fâșia Gaza transformă acest sprijin într-un disconfort tot mai mare. La aceasta se adaugă relația complexă și de lungă durată dintre președintele american și premierul israelian, Benjamin Netanyahu, acum acaparat de supraviețuirea sa politică.

Biden și Netanyahu, relații tensionate

Marți, 12 decembrie, un schimb de replici de la distanță a ilustrat nerăbdarea și iritarea tot mai mare a Casei Albe în fața calculelor înguste ale liderului israelian, fără însă ca Washingtonul să pună sub semnul întrebării angajamentul american. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, era așteptat joi la Tel Aviv să clarifice termenii, înainte de sosirea șefului de stat major american și a secretarului apărării.

„Este un prieten bun, dar cred că trebuie să se schimbe” și „să ia o decizie dificilă”, a spus Joe Biden despre Netanyahu în timpul unei recepții de campanie de marți. Se referea la faptul că premierul s-a agățat de alianța sa cu extrema dreaptă ca de o plută pe o mare furtunoasă. Președintele american a pus sub semnul întrebării ponderea naționaliștilor religioși în cadrul guvernului israelian, cu referire la supremațistul Itamar Ben Gvir. Ministrul securității naționale înarmează milițiile coloniștilor, ceea ce a determinat administrația americană să înghețe livrarea a douăzeci de mii de puști de asalt M16, potrivit site-ului Axios.

„Bombardamente fără discernământ”

Washingtonul este, de asemenea, îngrijorat de faptul că acest guvern sufocă economia Cisiordaniei, refuzând săptămâna aceasta să-i lase pe palestinieni să se întoarcă la muncă în Israel, în ciuda recomandărilor din partea aparatului de securitate israelian, scrie lemonde.fr.

Dar critica Washingtonului merge mai departe, cu referire la perioada postbelică din Gaza, pe care Netanyahu refuză să o ia în considerare. „Nu vor o soluție cu două state”, a subliniat Joe Biden. „Bibi” consideră că trebuie să ia măsuri pentru a întări [Autoritatea Palestiniană, AP]. „Să o întărească, să o schimbe, să o miște”. Mai multe verbe și un mare mister. Care sunt intențiile Americii? Oficialii de la Washington subliniază că o soluție politică postbelică va implica în mod necesar revitalizarea regimului Ramallah. „Palestinienii nu au fost deloc guvernați bine”, a spus Joe Biden marți.

Gruparea Hamas, populară în Cisiordania

Este o chestiune de teritoriu, de autoguvernare, de alegeri generale (care nu au mai avut loc din 2006) pe care înalți oficiali ai AP o cer astăzi de la diplomații occidentali, cu ușile închise? Mișcarea islamistă Hamas ar urma să fie exclusă de la vot, deși este mai populară ca niciodată în Cisiordania? Potrivit unui nou sondaj realizat de Centrul Palestinian pentru Cercetare în Politică și Sondaj, 92% dintre palestinienii care trăiesc acolo doresc ca Mahmud Abbas, în vârstă de 88 de ani, să demisioneze.

Americanii ar dori să deschidă un nou capitol politic, Netanyahu și Abbas. Dar cei doi nu sunt dispuși să se retragă. Joe Biden și-a amintit de o veche anecdotă despre relația sa cu Benjamin Netanyahu. Acesta din urmă ar păstra pe birou o fotografie cu ei de când Biden era un tânăr senator din Delaware, iar Netanyahu diplomat la Washington, la începutul anilor 1980. „Am scris deasupra: „Bibi, îmi place de tine, dar nu sunt de acord cu toate lucrurile pe care le ai de spus”, a povestit președintele.

Casa Albă a criticat planul de reformă judiciară al lui Netanyahu

În primele nouă luni de  guvernare ale actualei coaliții, Casa Albă a criticat planul de reformă judiciară al lui Netanyahu, care a provocat o mobilizare fără precedent pe străzile Israelului. Astăzi, cele două țări aliate împărtășesc obiectivul distrugerii Hamas, un slogan a cărui traducere în fapte nu o explică niciodată, ceea ce le împiedică să-și evidențieze dezacordurile.

Însă marți, Joe Biden a estimat că „bombardamentele fără discernământ” ale armatei israeliene în Gaza – o expresie nefolosită până acum – au început să erodeze sprijinul internațional acordat inițial statului evreu. Este un eufemism, deoarece Israelul și Statele Unite sunt izolate deja de săptămâni. În ciuda acestui fapt, sprijinul american nu slăbește: Casa Albă a aprobat livrarea de urgență a paisprezece mii de obuze de tanc aliatului său.

„Greșeala de la Oslo”

Aflat în vizită în Israel, Jake Sullivan - consilierul pentru securitate națională al președintelui Biden - va trebui să transmită nervozitatea americană față de program cabinetului de război israelian, căruia îi va cere să încheie faza de bombardamente intense care însoțește operațiunea terestră în săptămânile următoare. În ceea ce privește gestionarea Fâșiei Gaza la finalul noii etape pe care o cere Washingtonul, Statele Unite vorbesc despre „aranjamente interimare de securitate”, fără a explica dacă acestea revin armatei israeliene sau unei Forțe de interpunere arabă, pe care nimeni nu o vrea în regiune.

Marți, la scurt timp după declarațiile președintelui american, Benjamin Netanyahu a ales să evidențieze aceste neînțelegeri. Într-un scurt videoclip în ebraică postat online, el a susținut că este singurul capabil să zădărnicească dorința Washingtonului și a țărilor arabe de a reînvia soluția celor două state. „Nu voi permite Israelului să repete greșeala de la Oslo”, a spus el. „Nu voi permite, după imensul sacrificiu făcut de cetățenii noștri și de luptătorii noștri, să punem [la putere] în Gaza oameni care predau terorismul, sprijină terorismul și îl finanțează. Gaza nu va fi nici Hamastan, nici Fatahstan”.

Prim-ministrul opune astfel cele două grupuri principale palestiniene, lipsindu-se de interlocutori, și trasând o singură cale: cea a gestionării unilaterale a teritoriilor palestiniene de către Israel.

Netanyahu a solicitat un flux zilnic de sondaje

Acest mesaj nu era adresat Washingtonului. Denunţând încă o dată Acordurile de pace de la Oslo, semnate în 1993, prim-ministrul face apel la baza sa electorală, în timp ce o mare parte a dreptei este nemulțumită de el după 7 octombrie. În Israel, acest videoclip a fost considerat o intrare explicită a lui Netanyahu în campania electorală, în vederea unor alegeri pe care nu le poate amâna, cândva în 2024.

În timpul războiului, Netanyahu a solicitat un flux zilnic de sondaje. El știe că opinia israeliană este ostilă oricărui acord politic cu palestinienii, după atacul Hamas. Dar își asumă și riscul să revigoreze fracturile profunde ale țării, pe care războiul le-a risipit doar la suprafață. Luni, în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului, el a prezentat un bilanț șocant, comparând numărul deceselor din 7 octombrie cu numărul israelienilor uciși de palestinieni de la Acordurile de la Oslo și până atunci.

Premierul a dat vina pe generali

De la începutul conflictului, premierul nu a căutat niciodată să reunifice o națiune înfrântă. El refuză să-și asume responsabilitatea pentru dezastrul din 7 octombrie și a dat public vina pe generali, atrăgându-și critici puternice din toate părțile. Susținătorii săi îi atacă constant pe partenerii săi de opoziție din cabinetul de război, foștii șefi de cabinet Benny Gantz și Gadi Eisenkot, pe care îi acuză că vor să abandoneze Gaza în fața AP.

Cel mai recent sondaj publicat luni de Canalul 13 acordă partidului lui Gantz treizeci și șapte de locuri din o sută douăzeci în Knesset, cu mult înaintea Likudului lui Netanyahu (18 locuri). Într-un studiu publicat în noiembrie de Institutul de Politică a Poporului Evreu, 55% dintre respondenți și-au exprimat încrederea în Gantz, comparativ cu doar 32% pentru prim-ministru. (Traducerea-Rador)