USR, PMP și Forța DrepteiBiroul Electoral Central a respins cererea de constituire a Alianței Dreapta Unită, generând reacții și acuzații din partea fondatorilor. Cătălin Drulă și-a exprimat dezamăgirea și neînțelegerea față de decizia BEC, susținând că decizia va fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Biroul Electoral Central a respins protocolul de formare a Alianței Dreapta Unită

Cătălin Drulă, președintele USR, a declarat că Biroul Electoral Central (BEC) a respins protocolul de constituire a Alianței Dreapta Unită, care include USR, PMP și Forța Dreptei. Drulă a precizat că decizia BEC va fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

„Respingerea protocolului Alianţei Dreapta Unită, la solicitarea PSD, este un act de agresiune politică venit din partea lui Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, care arată întregii ţări unde am ajuns cu starea democraţiei. Dar le promit lor că nu ne vor opri! Milioane de români susţin o alternativă onestă la actuala putere. Noi avem soluţiile corecte pentru a moderniza România şi nu ne vom împiedica de scamatoriile instituţiilor pe care le controlează. În ciuda pretextului folosit de BEC, Eugen Tomac este liderul legitim al PMP, ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul Bucureşti. Pe 2 februarie 2024, acelaşi Tribunal Bucureşti a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP. O decizie executorie, care nu este pusă în aplicare”, a scris Cătălin Drulă duminică, pe Facebook.

Acesta a continuat spunând că „decizia de astăzi luată la solicitarea PSD nu are nicio legătură cu legile şi regulile dintr-un stat democratic”.

Cătălin Drulă vrea să conteste decizia la ÎCCJ

Liderul USR a menționat că va contesta hotărârea BEC de respingere a protocolului Alianței Dreapta Unită la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

„Este doar o încercare de a ne împiedica să participăm în alegeri sub Alianţa Dreapta Unită, o încercare disperată a marionetelor lui Iohannis. Care ştiu că li se apropie sfârşitul politic. Ce fac acum este un act de laşitate şi de dispreţ faţă de voinţa românilor. Care arată că partidul unic PSD-PNL este dispus să calce democraţia în picioare pentru a-şi păstra puterea. Statului mafiot patronat de Klaus Iohannis îi este frică de Dreapta Unită şi încearcă că ne scoată de pe buletinul de vot ca Alianţă. La fel cum a încercat Dragnea cu USR în 2019.

Vom contesta această decizie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ne vom lupta pentru drepturile noastre şi pentru viitorul pe care îl merită această ţară. Vă chem alături de noi, astăzi, în Piaţa Universităţii, începând cu ora 16:00. Pornim strângerea de semnături pentru candidaturile din 9 iunie. Misiunea noastră este o Românie fără corupţie, fără abuzuri şi fără frică. România Modernă este mai puternică ca niciodată. USR, PMP şi Forţa Dreptei consideră abuzivă, anticonstituţională şi antidemocratică decizia de duminică a Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea alianţei electorale Dreapta Unită, potrivit unui comunicat transmis de partidul Forţa Dreptei.

Alianța Dreapta Unită dă vina pe PSD

„Este un demers bazat eminamente pe umorile politice ale PSD, menit să împiedice cele trei partide să participe la alegerile din 9 iunie ca o alianţă puternică de dreapta, o alternativă reală la actuala putere. Majoritatea politică din Biroul Electoral Central a ignorat cu desăvârşire toate argumentele legale invocate, orbită de obsesia de a bloca ilegitim, prin orice mijloace, partidele politice de Opoziţie în procesul electoral. Acest lucru dovedeşte justeţea cauzei pe care o apără partidele din alianţa Dreapta Unită şi faptul că formaţiunile care controlează majoritatea în BEC se tem de perspectiva susţinerii pe care ar putea-o obţine USR, PMP şi Forţa Dreptei, prin vot, în alegeri”, mai arată comunicatul de presă.

USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat că vor contesta decizia BEC la Înalta Curte de Casație și Justiție, susținându-se pe jurisprudența solidă a ÎCCJ în domeniul electoral și, în special, pe precedentele legate de înregistrarea alianțelor electorale pentru alegerile europarlamentare.

„Evidenţiem cu precădere cazul alegerilor europarlamentare din anul 2019, când ÎCCJ a dispus înregistrarea alianţei USR-PLUS, în pofida faptului că semnatarii celor două partide nu erau încă înregistraţi ca preşedinţi de partid în Registrul Partidelor Politice. Decizia ÎCCJ a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora alianţele electorale nu reclamă perfectarea lor de către preşedinţii partidelor, ci de către «organul competent/conducerile executive» care pot împuternici anumite persoane pentru a încheia protocolului de constituire a alianţelor.

În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat, în cadrul validării alianței electorale, importanța respectării dreptului de asociere și a dreptului de a participa la alegeri, drepturi garantate de articolul 38 și articolul 40 din Constituția României, de articolul 11 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de articolul 3 din Protocolul adițional la aceasta", a menționat aceeași sursă.

Totodată, ÎCCJ a recunoscut autoritatea de lucru judecat provizorie a deciziei Tribunalului București privind înregistrarea noilor conduceri de partid în Registrul Partidelor Politice și, pe această temelie, a ordonat înregistrarea alianței electorale.

„Astfel, această decizie se translatează în mod identic situaţiei Partidului Mişcarea Populară, în cazul căruia Tribunalul Bucureşti a dispus, în data de 2 februarie 2024, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a Congresului partidului din 25 martie 2023, potrivit căruia Eugen Tomac este preşedintele de drept al partidului”, conchide sursa amintită.