calculator. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Instituțiile de credit din România respectă legislația națională privind modul de stabilire a indicelui ROBOR și au o conduită în acord cu normele de concurență, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), în contextul investigației derulate de Consiliul Concurenței asupra pieței monetare interbancare. Potrivit ARB, băncile au acționat în conformitate cu regulile aplicabile și cu metodologiile stabilite de autoritățile competente.
Consiliul Concurenței, anchetă legată de ROBOR
Reacția vine după ce autoritatea de concurență a finalizat etapa de documentare în ancheta începută în 2022 privind cele zece bănci implicate în stabilirea ratelor ROBOR și ROBID.
„Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităţilor va confirma că băncile au acţionat în permanenţă cu bună-credinţă, în conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil, precum şi cu regulile şi metodologiile stabilite de autorităţile competente“, au arătat reprezentanții ARB.
Sursa foto: arhiva EVZ
Băncile vizate în scandal, verificate în următoarea etapă a anchetei
Consiliul Concurenței urmează să audieze băncile vizate, după transmiterea raportului echipei de investigație. Analiza vizează inclusiv operațiunile derulate în jurul momentului de fixing pe piața monetară interbancară, precum și tranzacțiile de depozite realizate ulterior.
Mai multe instituții de credit au transmis deja puncte de vedere și susțin că și-au desfășurat activitatea în conformitate cu legislația, iar o parte dintre ele au anunțat că vor lua în calcul contestarea eventualelor concluzii în instanță.
ARB, clarificări privind rolul BNR
ARB subliniază rolul Băncii Naționale a României în organizarea și supravegherea pieței monetare interbancare, conform reglementărilor în vigoare. Asociația arată că regulile de funcționare și criteriile de participare sunt stabilite prin norme specifice, iar transparența este parte a mecanismului de piață.
„În calitatea sa de supraveghetor al acestei pieţe reglementate, BNR dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piaţă legat de manipularea indicilor de referinţă“, susţine ARB.
Băncile: Evoluția ROBOR depinde de nivelul inflației, politica monetară și dezechilibrele macroeconomice
ARB mai arată că nu există informații privind sancțiuni aplicate băncilor pentru modul de cotare și nici sesizări ale BNR în acest sens. Asociația atrage atenția că dezbaterea publică asupra ROBOR trebuie abordată cu prudență, având în vedere impactul asupra piețelor financiare.
„În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depăşesc cadrul investigaţiei şi influenţează negativ funcţionarea pieţei şi percepţia publică. Este esenţial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare şi responsabilitate“, a transmis ARB.
Asociația adaugă că ROBOR reflectă condițiile din piața monetară și este influențat de factori macroeconomici precum inflația, politica monetară, deficitul fiscal sau evoluțiile externe.
„Factorii care influenţează evoluţia ROBOR sunt legaţi direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflaţiei şi al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepţia agenţiilor de rating şi a finanţatorilor în general, precum şi instabilitatea politică şi guvernamentală“, potrivit ARB.
Explicații legate de evoluția dobânzilor
ARB amintește că România a traversat o perioadă de inflație ridicată începând cu 2022, iar BNR a majorat succesiv dobânda de politică monetară. În acest context, creșterea ROBOR este prezentată ca efect al condițiilor economice generale, nu al unor înțelegeri între bănci.
Asociația mai arată că fiecare bancă își stabilește independent politica de preț, pe baza propriilor analize de risc și a costurilor de finanțare, iar apropierea cotațiilor este considerată o reacție normală la aceleași condiții de piață.
ARB amintește că o investigație similară privind piața monetară interbancară a fost realizată în 2008, fără constatări de natură concurențială.
