După ce datoriile au crescut la finele lui 2008, bancherii vor să ofere perioade de graţie mai mari debitorilor.

Bancherii îi cer Băncii Naţionale Române (BNR) prelungirea perioadei de graţie până la executarea silită a debitorilor restanţieri, de la 90 de zile la 120 sau 150 de zile, a declarat, ieri, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.

• Conform rapoartelor băncii centrale, la finele anului trecut restanţele la creditele în valută se cifrau la peste 990 de milioane de lei, în creştere cu aproape 40% faţă de valoarea înregistrată la sfârşitul celui de-al treilea trimestru.

• În ceea ce priveşte restanţele la împrumuturile în lei, soldul acestora a ajuns, pe 31 decembrie 2008, la 1,87 miliarde de lei, cu 20% mai mare decât cel de la finele lunii septembrie.

„I-am propus băncii centrale să încurajeze reeşalonările şi rescadenţările de cre dite, proceduri pe care băncile comerciale au început să le implementeze deja. În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului“, a declarat Gheţea.

Mai puţine credite

Bancherii i-au mai solicitat guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, ca, pe timp de criză, titlurile de stat să fie o posibilă alternativă de lichiditate în bănci. Deşi bancherii susţin că avem un sistem bancar solid, fisurile din acestea se fac tot mai vizibile. Pe lângă creşterea costurilor la finanţare, majoritatea băncilor care activează în România şi-au „întrerupt“ creditarea pentru nevoi personale. Iar cele care nu au făcut acest lucru, deja le-au impus posibililor clienţi condiţii draconice. Astfel că pentru contractarea unui credit de nevoi personale este nevoie, în această perioadă, de venituri aproape duble faţă de cele cu care o persoană putea lua împrumutul în vara anului trecut.

Greşelile se văd pe timp de criză

După ce, în urmă cu câteva zile, Mugur Isărescu declara că regretă faptul că nu a cumpărat mai mult de zece miliarde de euro în perioada 2005-2007, ieri guvernatorul BNR a spus că reduce rea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 20% la 18% a fost o altă greşeală. „Am redus prematur rezervele minime obligatorii şi ne-am creat probleme. Eu, care am vo tat pentru reducerea acestora, vă spun acum că am greşit“, a precizat Isărescu.

Prin măsura respectivă, în luna octombrie au fost injectate în piaţă peste 2 miliarde de lei. Aceste lichidităţi au trebuit să fie sterilizate definitiv, banca naţională a vândut euro şi a cumpărat lei, fapt care a dus la o scădere a rezervei valutare cu peste un miliard de euro.

"În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului.", Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor

OPINIE

S-a dus cursul în bălării?

Guvernatorul Mugur Isărescu a spus ieri că rata de schimb leu/euro nu s-a dus „în bălării“. „Să ţii cursul să nu ajungă în bălării şi să asiguri condiţii pentru o reducere a dobânzii a fost dificil“, a declarat şeful BNR.

• Ieri cursul valutar a ajuns la 4,24 lei pentru un euro, după ce în luna ianuarie a trecut chiar şi de pragul de 4,3 lei. La jumătatea lunii trecute, la o întrebare a ziariştilor referitoare la deprecierea monedei naţionale, Isărescu li s-a adresat acestora: „Credeţi că este mult?“. Deşi după părerea guvernatorului cursul nu s-a dus „în bălării“, acolo au ajuns ratele la bănci, chiriile, facturile la telefon şi multe alte utilităţi plătite în moneda europeană.