Axa Berlin-Bruxelles intră în joc. Bolojan, Fritz și Siegfried Mureșan, piesele unei reconfigurări de putere la București

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cine împinge România spre o nouă formulă de putere? Cine sunt liderii politici care beneficiază de susținere externă și ce rol joacă Berlinul și Partidul Popular European în reașezarea raporturilor de forță de la București?

Jurnaliștii Mirel Curea, Victor Roncea și Octavian Hoandră au pus pe masă, în podcastul „Hai România”, un scenariu politic cu implicații majore pentru PNL, USR și Palatul Cotroceni.

În centrul analizei apar trei nume: Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Siegfried Mureșan. Potrivit invitaților emisiunii, aceștia ar reprezenta, în formule diferite, puncte importante de legătură între politica românească, Berlin și structurile de influență ale PPE.

Miza nu ar fi doar câștigarea unor alegeri. Miza ar fi cine controlează viitoarea arhitectură de putere din România.

Dominic Fritz, traseu direct prin administrația germană

Primul nume adus în discuție este Dominic Fritz, liderul USR.

Actualul lider politic și-a construit o parte importantă a carierei profesionale în Germania, inclusiv în aparatul administrației prezidențiale germane. Pentru invitații podcastului, acest traseu nu este un simplu detaliu de CV. Ei susțin că Fritz ar fi fost privit, la un moment dat, drept un proiect politic cu perspectivă lungă în România, beneficiind de conexiuni puternice în zona germană.

„Dominic Fritz ăsta, mie toate datele pe care le am despre el îmi spun că a fost intens pregătit de Berlin, intens și serios, e vorba de o investiție pe termen lung. Și chestia este că nemții și-au luat mâna de pe el pentru că nu a livrat... În ceea ce cred, ordinul de la Berlin este, în limbaj de specialitate, amputarea. Amputarea lui Fritz.”, a spus Mirel Curea

Numai că acest proiect ar fi întâmpinat, între timp, probleme.

În analiza prezentată în emisiune, relațiile cu zona de putere de la București s-ar fi răcit, iar susținerea externă pentru Fritz nu ar mai avea aceeași intensitate. Cu alte cuvinte: Berlinul ar putea avea nevoie de o altă carte de jucat.

Fritz-Muresan-Bolojan, tripleta bruxelleză. sursa: EVZ

Siegfried Mureșan, varianta de rezervă a PPE

Aici intră în scenă Siegfried Mureșan. Europarlamentarul are, la rândul său, un traseu profesional puternic conectat la Germania și la instituțiile europene.

Înainte de ascensiunea în politica românească și europeană, Mureșan a lucrat în structuri legate de activitatea Bundestagului, experiență pe care invitații emisiunii o consideră relevantă pentru înțelegerea relațiilor sale politice.

Jurnaliștii au avansat ipoteza că Siegfried Mureșan ar putea funcționa drept o variantă tehnică, disciplinată și predictibilă pentru PPE în cazul în care alte proiecte politice devin neviabile.

Iar într-o perioadă de reașezare politică, aceste atuuri cântăresc greu.

Ilie Bolojan poate redesena PNL și USR

Dar piesa cea mai importantă a scenariului discutat în emisiune este Ilie Bolojan. În jurul lui s-ar putea construi, potrivit jurnaliștilor, o nouă formulă politică destinată să adune electoratul urban, reformist și pro-european aflat astăzi între PNL și USR.

Nu neapărat printr-o fuziune oficială. Ci printr-o fuziune de facto a electoratului, cadrelor și centrelor de influență. În acest scenariu, Bolojan ar deveni punctul de convergență pentru o parte a PNL și pentru segmente importante din USR.

Rezultatul? O nouă forță de centru-dreapta, compatibilă cu PPE și mult mai ușor de integrat într-o strategie politică europeană comună.

Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan, împotriva României. sursa: colaj EVZ/AI

Cine câștigă din marile contracte

Discuția nu s-a oprit la partide. Invitații au ridicat semne de întrebare și asupra relației dintre decizia politică de la București și interesele marilor companii germane.

În vizor au intrat proiectele de infrastructură, industria de apărare, programele finanțate din bani europeni și eventualele achiziții strategice.

Mirel Curea și Octavian Hoandră au criticat lipsa de transparență pe care o atribuie unor asemenea negocieri și au susținut că anumite decizii economice majore sunt luate fără o dezbatere publică și parlamentară suficientă. În lectura lor, problema nu este colaborarea economică cu Germania.

Problema este raportul de forță. Cine negociază? În numele cui? Și cine încasează beneficiile?

„Asaltul ăsta al Germaniei despre care toată lumea tace... la fondurile îngrozitor de mari care s-au dat direct Germaniei fără niciun calcul, la întâlnirile fără martori și doar cu un traducător de la Oradea, între Bolojan și Merz, fără să ni se spună de ce a fost, ce s-a hotărât, fără martori, fără echipa guvernamentală, fără nimic.”, a spus Octavian Hoandră

Cine scrie următoarea formulă de putere

Concluzia analizei din „Hai România” este una incomodă. Lupta politică din România nu s-ar mai da exclusiv între partide. S-ar da între rețele de influență, centre externe de putere, interese economice și grupuri politice locale care încearcă să ocupe poziția dominantă în următorul ciclu electoral.

Dominic Fritz ar reprezenta un proiect deja testat. Siegfried Mureșan, o soluție cu acces direct la PPE. Ilie Bolojan, liderul cu forța politică necesară pentru a redesena centrul-dreapta.

În spatele lor, spun invitații podcastului, se profilează o miză mult mai mare decât soarta unui partid sau a unui politician.

Cine va controla Executivul. Cine va controla marile contracte. Și, mai ales, cine va avea ultimul cuvânt în deciziile strategice ale României.