Avocatul Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, fost procuror, unul din fondatorii Parchetului Național Anticorupție, vorbește într-un interviu acordat Q Magazine despre problemele Justiției, despre visele pe care le-a avut și realitatea cu care se confruntă.

A plecat din Ministerul Public în 2007. Admite că nu a fost uşor. Era după 12 ani de procuratură, însă a simţit că România se îndreaptă spre o perioadă de schimbări în legislaţia penală şi nu numai, şi a considerat că avea suficientă experienţă pentru a evolua, mai departe, pe cont propriu.

«În mod evident, deciziile ministeriatului Macovei au avut un puternic impact asupra sistemului de justiţie din România, opinia mea fiind că au existat şi accente negative importante.

Procurorilor li s-a permis cu mult prea mare lejeritate să trimită în judecată oricum, dar să nu răspundă pentru achitări, ori pentru restituiri ale dosarelor în procedura de cameră preliminară. În perioada activităţii mele ca procuror, o singură achitare presupunea un calificativ profesional inferior şi, implicit, imposibilitatea promovării ierarhice.”

Un alt dezechilibru, spune Chiciu, a fost şi este importanța mult prea mare acordată activităţii procurorilor.

„Justiţia în această ţară este realizată prin instanţele de judecată. JUDECĂTORII sunt cei care analizează, gândesc şi decid soarta juridică a celor judecaţi. Judecătorii sunt personajele cu adevărat importante din actul de justiţie, iar acest fapt cred că a fost prea puţin accentuat. O ţară cu o justiţie echilibrată îşi fixează pilonii de stabilitate pe judecători, înainte de toate. Şi noi, avocaţii, şi ei, procurorii, avem de dat raportul în faţa judecătorilor acestei ţări. Asta înseamnă normalitate. Cred că din 2006 sau 2007 lucrurile nu au stat aşa, vedeta justiţiei devenind o anumită structură de Parchet, fapt nepermis.”

Avocatul Chiciu crede însă că fenomenul corupţiei în România este mult diminuat.

(...)

Vorbim despre metodele DNA, despre dublul standard aplicat de procurorii anticorupţie şi despre cei care denunţă în instanţă de multe ori sub presiunile anchetatorilor. Avocatul Chiciu admite că „întotdeauna forţa tinde să îşi multiplice intensitatea, în orice domeniu, iar DNA reprezintă parte a forţei coercitive din stat.”

„Nu există liniaritate în activitatea nimănui, aşadar pot exista şi elemente ilegale în activitatea DNA. Este rolul instanţelor de judecată să aprecieze asupra acestui fapt. Au fost intens mediatizate decizii în care au fost declarate nelegale probatorii administrate în cursul urmăririi penale, proceduri de interceptare sau măsuri operative. Aceste decizii aparţin judecătorilor de cameră preliminară şi se referă la mult mai multe cauze decât acelea aflate în competenţa DNA. Nu este mai puţin adevărat, şi trebuie să admitem asta, statistic, majoritatea cauzelor trec de examenul de legalitate dat în faţa judecătorilor de cameră preliminară.”»

Integral AICI