Avocații bucureșteni se alătură protestului. Urgențele, singurele cazuri acceptate în sălile de judecată

Avocați. Sursa: Arhiva EVZ

Avocații din București se alătură protestului organizat de UNBR, iar miercuri, mulți dintre ei se vor aduna la sediul Curții de Apel București (CAB), unde vor petrece timpul pe treptele instituției sau în Sala Pașilor.

Miercuri, avocații din București vor susține protestul inițiat de Uniunea Națională a Barourilor din România și vor decide să nu intre în sălile de judecată. Cu excepția situațiilor urgente, cum ar fi dosarele implicând minori, dosarele cu măsuri preventive și alte cauze deosebite.

Avocații din București se alătură acțiunii de protest a UNBR

Conform unui anunț oficial făcut de Baroul București, UNBR va găzdui o masă rotundă cu accent pe disfuncționalitățile sistemului judiciar cu care se confruntă comunitatea avocaților și identificarea de soluții pentru aceste probleme.

Evenimentul va avea loc miercuri, 4 octombrie, cu începere de la ora 14.00. La sala de festivități „Flavius Teodosiu” de la etajul 6 al Baroului București.

Exclusiv. România va putea doborî dronele rusești. Legea a fost adoptată

Rutte, apel disperat la cetățenii Europei. NATO n-are de ales

„O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există” a fost stabilită ca un prilej pentru comunicarea problemelor cu care se confruntă profesia de avocat.

Totul în scopul conștientizării autorităților, partenerilor justiției și a publicului larg cu privire la provocările și disfuncționalitățile sistematice cu care se confruntă avocații în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Subiectele abordate la eveniment au fost stabilite pe baza informațiilor primite de la barourile din țară. Acestea au evidențiat principalele probleme cu care se confruntă avocații în practica lor profesională. Informațiile au fost colectate și prezentate într-o comunicare oficială a UNBR, care a fost ulterior transmisă către mai multe instituții.

Printre care, Guvernul României, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Precum și comisiilor juridice din cadrul Camerei Deputaților și Senatului.

Consiliera Baroului București, despre protest

Miercuri, Silviana Racoviceanu, consilieră a Baroului București, a transmis câteva detalii despre protestele din țară. Aceasta a publicat traducerea mesajului transmis autorităților române de către CCBE.

Consiliul Barourilor și al Societăților de Drept din Europa (CCBE) exprimă susținere pentru Uniunea Națională a Barourilor din România în demersul lor de a apăra independența profesiei de avocat și integritatea statului de drept.

CCBE subliniază importanța protejării avocaților în cadrul societății, deoarece aceasta reprezintă un pilon fundamental pentru funcționarea unui sistem juridic echitabil și corect.

Avocații au un rol esențial în menținerea statului de drept, garantarea accesului la justiție și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Avocații își apără clienții cu fermitate, indiferent de natura sau controversatul intereselor acestora. Această funcție vitală a avocaților contribuie la protejarea drepturilor individuale și la buna funcționare a sistemului juridic.

Prin urmare, este esențial ca societatea să garanteze că avocații își pot exercita profesia fără teama intimidării, hărțuirii sau violenței fizice.

protest avocați București. Sursa: Facebook/ Silvana Racoviceanu

Situația pe țară

Lista nemulțumirilor invocate de avocații din țară

Nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor

„Problema termenului de soluţionare a cauzelor a existat şi în trecut, însă începând cu punerea în aplicare a Hotărârii CSM nr. 2040/13 iulie 2023 privind luarea unor măsuri de normare a muncii s-a ajuns la prelungirea duratei termenelor procesuale şi ieşirea din sfera rezonabilităţii duratei soluţionării pricinilor,  ignorându-se prejudiciile cauzate celor care ar trebui să fie beneficiari ai actului de justiţie.

Recomandarea de a norma activitatea unui complet de judecată la maxim 40 dosare pe lună, coroborat cu subdimensionarea schemelor de personal este de natură să conducă inerent o prelungire nerezonabilă a duratei de soluţionare a dosarelor”, arată avocaţii.

Aceştia se referă la:

Deficienţe semnalate anterior punerii în aplicare a Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:

• Termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie.
• Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată. Care, deşi a fost reglementată în ideea accelerării soluţionării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.
• Amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă. Comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni;
• Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.

Deficienţe create în urma aplicării Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:

• Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile faţă de termenele iniţial stabilite.
• Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp  faţă de data înregistrării cererii.
• Inexistenţa unei aplicări unitare a procedurii de normare a activităţii, ceea ce lipseşte de previzibilitate actul de justiţie.
• Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM. Deşi prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea  unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.

Avocați. Foto: Razvan Valcaneantu

Limitări ale accesului la justiţie cauzate de cuantumul nerezonabil al taxelor

• Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii, în special procesele de partaj. În multe situaţii împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare.
• Ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realităţile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justiţiabililor care au nevoie de asistenţă juridică să acceadă la aceasta.

O altă categorie de probleme se referă la ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării.

• Continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfăşurate împotriva avocaţilor în mod vădit abuziv, în scop de intimidare. Asta în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său. Într-un regim democratic avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor.
• Nesocotirea dispoziţiilor art.91 alin. (4) Cod proc. penală atunci când judecătorii menţin, contrar dispoziţiilor legale menţionate. Împuternicirea avocatului din oficiu pe toată perioada până la soluţionarea cauzei, chiar dacă se prezintă avocatul ales.
• Înregistrarea unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu pentru prestaţiile executate cu precădere în faza de urmărire penală (la nivelul parchetelor). La aproape toate barourile din ţară, deşi a fost comunicat în timp util de către UNBR estimatul pentru 2023, în vederea includerii în bugetul Ministerului Public.
• Reducerea  în mod nejustificat şi nemotivat sau cu o motivare pur formală a onorariilor avocaţilor din oficiu. Încălcând astfel prevederile din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
• Neplata serviciilor de curator atunci când aceasta revine părţilor, fără ca instanţa să ia vreo măsură în acest sens.

Nemulțumiri legate de plata cheltuielilor de judecată

• Reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţial până la sume derizorii. După criterii subiective şi fără luarea în considerare a obligaţiilor fiscale aferente veniturilor avocaţiale.
• Interzicerea accesului avocaţilor cu telefoane mobile, tablete sau chiar laptopuri în unele unităţi de poliţie şi parchet. Cu nesocotirea reglementărilor care permit acest acces.
• Interzicerea posibilităţii avocaţilor ca în faza de urmărire penală să realizeze copii ale actelor din dosarul de urmărire penală cu mijloace proprii (telefon, scanner mobil). În contextul în care procedura de eliberare a copiilor actelor din dosar este ineficientă.
• Existenţa unor cazuri de nerespectare a obligaţiei legale potrivit căreia Ministerul Justiţiei trebuie să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti (art. 37 şi art. 78 din Legea nr. 51/1995).
• Existenţa unor situaţii în care nu sunt respectate dispoziţiile din Codul de procedură civilă, din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (aprobat prin Hotărârea CSM nr.3243/2022) referitoare la stabilirea intervalelor orare a judecării proceselor, strigarea cu prioritate a cauzelor cu avocaţi, audierea martorilor doar în ultimele intervale orare ale şedinţei. Nerespectarea acestor dispoziţii este de natură să  afecteze programul estimat al avocaţilor, care trebuie să fie prezenţi în faţa altor instanţe. Consecinţele sunt păgubitoare pentru justiţiabili.

Avocații propun soluții pentru toate priblemele

• Necomunicarea către părţi şi omisiunea afişării pe listele de şedinţă a situaţiilor în care un anumit complet de judecată nu poate să îşi desfăşoare activitatea şi se impune înlocuirea acestuia cu judecători de pe lista de permanenţă. Această omisiune lipseşte de previzibilitate şi de predictibilitate procesul civil sau penal, activitatea avocaţilor şi prejudiciază interesele legitime ale justiţiabililor.
• Existenţa unor cazuri în care magistraţii nu fac aplicarea art. 25 din Legea 51/1995, potrivit căruia instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat. Urmarea concretă a acestei atitudini este perpetuarea faptelor de exercitare fără drept a profesiei de avocat de către persoane care fie nu au avut niciodată această calitate, fie au pierdut calitatea de avocat.

Pentru remedierea acestor probleme, avocaţii propun o serie de soluţii.