Argumentele noului sultan sunt cât se poate de puternice. E vorba, în primul rând, de zecile de mii de persoane (imigranți și refugiați) masate la frontierele Greciei, care fac tot ce le stă în putință (ajutate de trupele turcești) să forțeze frontiera. Liderii europeni știu că dacă cedează și forțează Grecia să deschidă porțile, prin breșa creată ar putea intra nu numai zecile de mii de la graniță. ci milioanele de oameni care așteaptă în Turcia primul prilej de a-și continua marșul spre Occident.

Pe de altă parte, nici varianta unei rezistențe militare la această agresiune prin intermediul imigranților nu le surâde liderilor UE. La Bruxelles, toată lumea știe că Erdogan nu va ezita să transforme criza de la granița cu Grecia într-o tragedie umanitară dacă imigranții nu sunt lăsați să treacă. Aici e, de fapt, marea problemă a șefilor de la Bruxelles, cum vor reuși să se mai împăuneze cu titlul de super-putere umanitară când împiedică zeci de oameni aflați în primejdie de moarte să găsească azil în bastionul european al drepturilor omului.

Presa turcă a dezlănțuit deja ofensiva. Trămbițașii lui Erdogan (omul care a transformat Turcia într-un regim autocrat și a aruncat mii de oameni în închisori sfidând orice lege) vociferează non-stop cu privire la încălcarea drepturilor omului de către Europa.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE