Demisia lui Boris Johnson este în mare parte o chestiune de politică internă a Marii Britanii. De fapt, este în mare măsură legată de funcționarea internă a Partidului Conservator însuși. Nu este nevoie să cauți motive mari în spatele ei. Dar, pe de o parte, demisia nu poate fi văzută independent de atmosfera creată în mass-media occidentală față de politicienii de tipul lui Johnson. La fel cum s-a creat o presiune media împotriva lui Trump, același lucru s-a întâmplat și cu Johnson. Prin aranjamentele care urmează să fie făcute acum în cadrul Partidului Conservator, sprijinul popular larg pe care l-a acumulat Johnson va fi folosit de elitele de partid în cadrul unei politici occidentale mai clasice.
Nu ar fi corect să tragem acum concluzii majore despre viitoarea poziție a Angliei în politica mondială, notează Sabah. Marea Britanie își va menține poziția apropiată față de SUA. Relația sa îndepărtată cu Europa va continua, de asemenea. Nici relațiile sale cu Turcia nu suferă o schimbare majoră. Procesul de apropiere care a început va continua. Există zone care pot fi transformate în câștiguri pentru Turcia.
De ceva vreme, Marea Britanie caută o apropiere de Turcia. Motivul acestui lucru stă în faptul că Marea Britanie abordează mereu politica externă dintr-o perspectivă mai rațională. Nu a existat nicio tendință în Anglia de a ignora Turcia pe motive emoționale, cum fac europenii sau americanii. Cu toate acestea, până în urmă cu un an, Anglia a trebuit să se adapteze politicii capitalelor occidentale și a păstrat o anumită distanță față de Turcia. Însă, mai ales odată cu Brexit, Marea Britanie a început să dezvolte o legătură naturală cu Turcia, care este membră NATO, dar nu membră UE. Odată cu războiul din Ucraina, Marea Britanie a început să vadă Turcia ca un partener și mai valoros. Faptul că administrația Biden s-a așezat la masa tratativelor cu Turcia pentru a discuta despre /avioanele/ F-16 a deschis complet calea pentru ca Marea Britanie să se apropie de Turcia.
Putem estima că această tendință va continua, indiferent cine conduce partidul conservator. Este un rezultat inevitabil al mentalității geopolitice pe care Marea Britanie o afișează în privința Turciei, acum că este independentă de UE și revine la linia sa clasică atlantistă.
Această atitudine a Angliei poate fi considerată o oportunitate pentru Turcia. Poate că nu va fi atât de util într-un domeniu precum lupta împotriva terorismului. Pentru că Regatul Unit nu va adopta atitudinea pe care o așteaptă Turcia față de PYD/PKK, pentru care SUA nu își reduc sprijinul, oricare ar fi circumstanțele. Cu toate acestea, industria de apărare va fi destul de deschisă pentru dezvoltarea cooperării. Mai mult, pe măsură ce relațiile se dezvoltă, poziția Marii Britanii - limitată la SUA dar independentă față de UE - poate fi considerată o oportunitate de a transforma atitudine ostilă Turciei pe care o afișează opinia publică occidentală.
Autor Hasan Basri Yalçın
Traducere: Florin Matei/fmatei/czaharia