Apocalipsa taxelor. Bugetarii cu privilegii, românii de rând, jefuiți la bancă

Apocalipsa taxelor. Bugetarii cu privilegii, românii de rând, jefuiți la bancă

O taxă pe tranzacțiile bancare este luată în calcul de echipele de negociere pentru formarea noului Guvern. Surse politice indică valori de 1 leu pentru plăți mici și 3 lei pentru sumele mari.

Taxă pe tranzacțiile bancare: asta e Apocalipsa

Negocierile pentru formarea noului Guvern, desfășurate la Palatul Cotroceni pe 5 și 6 iunie 2025, au adus în discuție o propunere fiscală care stârnește controverse ample: introducerea unei taxe aplicate direct asupra tranzacțiilor bancare efectuate de persoanele fizice.

Potrivit unor surse politice, ideea a fost avansată în cadrul grupului de lucru guvernamental. Susținerea ar veni inclusiv din zona Palatului Cotroceni, prin consilierul prezidențial Radu Burnete.

Modelul de taxare propus prevede aplicarea unei sume fixe de 1 leu pentru tranzacțiile cu valori mici și 3 lei pentru cele peste un anumit prag. Mecanismul ar funcționa similar unui comision bancar, încasat direct de stat la fiecare operațiune efectuată electronic: plăți de facturi, transferuri în conturi proprii sau către alte persoane.

Bancă

Sursa foto: Pixabay

Justificarea autorităților: Exemplul Ungariei și deficitul bugetar

Sursele politice implicate în negocieri indică faptul că propunerea s-ar inspira din modelul deja aplicat în Ungaria, unde statul percepe o taxă pentru fiecare tranzacție bancară. Potrivit acestora, măsura ar avea ca scop colectarea de venituri suplimentare pentru bugetul de stat, în contextul unui deficit estimat la 7% până la finalul anului 2025.

Totodată, sursele susțin că actualul sistem de comisioane bancare nu este afectat. Iar taxa propusă s-ar aplica în paralel, doar ca mecanism fiscal. Nu este clar în acest moment dacă măsura ar necesita o reglementare distinctă. Sau ar putea fi introdusă printr-o modificare a Codului Fiscal.

Critici dure din partea AUR: „Taxă profund antisocială”

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a reacționat printr-un comunicat de presă, acuzând lipsa de transparență a negocierilor și calificând propunerea drept o nouă povară fiscală asupra populației. Potrivit AUR, taxa de 1-3 lei per tranzacție este o măsură care va afecta milioane de români care folosesc plăți online sau transferuri bancare zilnice.

Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat:

„Este revoltător că, în loc să taie din risipă, clientelism și privilegiile sinecuriștilor, UDMR și complicii lor caută soluții facile: să bage mâna în buzunarul cetățenilor cinstiți. Ideea unei astfel de taxe este nu doar toxică, ci profund antisocială. Efectul va fi descurajarea tranzacțiilor bancare și accentuarea economiei gri”.

Rezerve și opoziție din partea PSD, UDMR și PNL

Social-democrații s-au arătat rezervați față de propunerea discutată la nivel tehnic. Potrivit surselor politice, PSD insistă pentru menținerea cotei reduse de TVA (9%) pentru alimente, apă și medicamente, dar acceptă ideea unei creșteri a TVA general la 21%.

Totodată, PSD a respins categoric o eventuală majorare a accizelor la carburanți. În schimb, ideea taxei pe tranzacții bancare nu a fost susținută explicit nici de liderii PNL, nici de cei ai UDMR, deși aceasta din urmă a recunoscut că modelul este inspirat din sistemul fiscal ungar.

Alte măsuri fiscale discutate în paralel

În cadrul aceleiași sesiuni de negocieri, USR a propus introducerea contribuției la sănătate (CASS) de 100 de lei și pentru pensia minimă, fără excepții. Această variantă a fost criticată de PSD, care a semnalat că măsura ar afecta grav categorii vulnerabile, precum văduvele de război, persoanele cu handicap sau invalizii de grad I.

De asemenea, PNL și USR au susținut ideea introducerii unui impozit de 1% pe cifra de afaceri a tuturor firmelor, indiferent de dimensiunea acestora. Această măsură a fost considerată inacceptabilă de PSD, care a avertizat că IMM-urile vor fi cele mai afectate.

Până la o decizie finală, echipele tehnice din partidele implicate lucrează la o listă extinsă de opțiuni fiscale, care urmează să fie discutate în detaliu vineri, 7 iunie, în cadrul unei noi sesiuni de negocieri la Palatul Cotroceni. Potrivit acelorași surse, președintele Nicușor Dan ar urma să analizeze personal aceste propuneri în perioada următoare.