Evenimentul Zilei > Actualitate > „Am pierdut la FNI banii de la nuntă”
„Am pierdut la FNI banii de la nuntă”

„Am pierdut la FNI banii de la nuntă”

POVESTEA FONDULUI NAŢIONAL DE INVESTIŢII AȘA CUM A FOST. Fondul Naţional de Investiţii raporta randamente false, crescând artificial valoarea unităţii de fond. Şmecherii scoteau banii, naivii se îngrămădeau să depună.

Înainte de FNI au fost Caritasul lui Ioan Stoica, de la Cluj, şi SAFI. Caritasul e de mult uitat. Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA) administrat de SAFI a fost înfiinţat în noiembrie ‘93. În decembrie s-a lansat Certificatul de Investitor de tip A, cu o valoare nominală de 50.000 de lei vechi. În aprilie ‘96, valoarea crescuse de 16,2 ori, la 814.368 lei.

Randamentul uriaş al fondului a atras 220.000 de investitori. Activul net a ajuns la 488,5 miliarde lei, adică 168 milioane dolari. Sumă fabuloasă, pe atunci. Lipsa de reglementare a pieţei fondurilor mutuale i-a permis SAFI să includă în activul fondului şi randamentele viitoare ce urmau a fi obţinute din investiţiile curente.

A urmat umflarea artificială a valorii unităţii de fond, situaţie de care au beneficiat cei care şi-au retras banii înainte de prăbuşirea FMOA.

Când au fost interzise aceste practici, valoarea certificatului respectiv a scăzut cu 45%, iar activul fondului s-a micşorat de la 488,5 la 281,1 miliarde lei. Într-o singură zi, au dispărut 71 de milioane de dolari.

"Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!"

SAFI se prăbuşea, dar Fondul Naţional de Investiţii (FNI) era în pragul ecloziunii. FNI s-a lansat în octombrie 1995, iar prima cotaţie a unităţii de fond a fost de 10.000 de lei vechi.

În aprilie 2000, când FNI a intrat în colaps, valoarea unităţii era de 99.700 lei, asta după ce, în septembrie 1999, fiecare unitate de fond a fost împărţită în zece, ceea ce înseamnă că, în patru ani şi jumătate, FNI a reuşit să multiplice de aproape o sută de ori banii in vestitorilor.

Cine a cumpărat unităţi de 1.000 de dolari în noiembrie 1995 avea 12.500 în aprilie 2000, deşi între timp leul s-a devalorizat cu 700%. Aviditatea oamenilor şi lipsa experienţei financiare au provocat creşterea exponenţială a investitorilor.

În ultimii doi ani si jumătate, activele au crescut de 11 ori, iar numărul investitorilor de aproape 8 ori. Succesul FNI s-a datorat şi notoriei campanii publicitare "Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!".

Garanţia CEC-ului i-a anesteziat şi pe cei mai neîncrezători. Isteria de pe atunci o explicăm azi prin cifre seci. La sfârşitul lui 2009, numărul total al investitorilor a fost de 164.000, aproape jumătate din cât aduna FNI peste numai un an.

Statul a închis ochii la îndemnul lui Vîntu

Unde sunt banii, se întreabă lumea. O parte din bani nu au existat niciodată din cauză că randamentele false anunţate de FNI au determinat creşterea averii investitorilor doar pe hârtie.

Banii au fost "sifonaţi" prin două metode, explică Cristian Orgonas, analistul economic al HotNews: "FNI a raportat randamente false, crescând artificial valoarea unităţii de fond. Creşterea a făcut ca valoarea activului să nu aibă suport. Cei care lichidau investiţiile la FNI nu erau plătiţi din banii produşi, ci din banii aduşi de noii investitori, FNI fiind un veritabil joc piramidal".

Atunci când nou-veniţii nu au mai putut acoperi retragerile realizate de şmecherii care ştiau ce urmează, fondul s-a prăbuşit. Activul fondului a fost umflat şi prin cumpărarea de către FNI la suprapreţ a unor companii necotate cărora li se creşte artificial valoarea, prin preţul de achiziţie. Aceasta e al doilea mod de scoatere a banilor din FNI.

Este cunoscut deja că Sorin Ovidiu Vîntu a vândut personal şi prin interpuşi mai multe companii către FNI, cu preţuri umflate. Când fondul s-a prăbuşit, s-a văzut că peste 90% din bani erau investiţi în companii necotate. Escrocheria nu ar fi putut avea loc fără ajutorul instituţiilor statului. Controalele CNVM nu au descoperit nimic ilegal.

99.700 de lei

era valoarea unităţii de fond în aprilie 2000, când FNI a intrat în colaps. În patru ani si jumătate, FNI a reuşit să multiplice de aproape o sută de ori banii investitorilor.

TERGIVERSARE

Justiţia amână executarea silită în favoarea păgubiţilor FNI

"Nu ne afectează absolut deloc arestarea lui Vîntu, ci faptul că deşi ÎCCJ a pronunţat sentinţa 2098, în dosarul 24632/3/2006, din 4 iunie 2009, redactată după un an, pe zece iunie 2010, aceasta nu a fost semnată nici azi de preşedintele completului de judecată. Nu putem pune sentinţa în aplicare şi executa părţile condamnate: CNVM, GELSOR şi statul român prin Ministerul de Finanţe", spune Ştefan Ioniţă, preşedintele Asociaţiei păgubiţilor din FNI şi FNA.

"Avem de recuperat 3.000 de miliarde de lei vechi pentru 33.000 de persoane, ce reprezintă circa 50% dintre păgubiţi. Eu, personal, am de luat 200 de milioane de la FNI şi 50 de la FNA. Cât despre arestarea lui Vîntu, fiecare răspunde pentru fiecare faptă penală săvârşită. Pe latură civilă, eu ştiu că SOV a fost preşedinte sau administrator al GELSOR şi acţionar majoritar şi, astfel, parte civilmente responsabilă. Prin punerea sechestrului asigurător pe averea lui SOV e posibil să ni se dea şi nouă o parte din despăgubirile solicitate în contul FNI şi FNA", trage speranţe Ştefan Ioniţă.

OAMENI CARE AU PIERDUT CÂTE O MICĂ AVERE

"Toţi banii i-am dat lu’ Vîntu să se ducă Popa cu ei!"

Teodor Jan Fotache, din Brăila, are 70 de ani şi a pierdut în 2000, de pe urma FNI, peste 200 de milioane de lei vechi. Inginer pensionar, Jan Fotache pusese pe picioare o mică firmă de construcţii pe care, cu banii de la FNI, intenţiona să o dezvolte.

"Banii investiţi erau din economiile mele, ale soţiei şi copiilor. Făceau, pe atunci vreo 18.000 de dolari. A trebuit să înstrăinez afacerea că nu mai puteam s-o duc. Am aflat pe 23 mai, la trei zile de la prăbuşirea fondului… Eram la ţară şi am mai aflat greu", se plânge bătrânul.

"Ştiam că e un risc. Unii au înnebunit! Da’ noi suntem oameni echilibraţi. Fondul era asigurat de stat şi ne-am luptat să ne luăm banii. Era un fond beton! Din cele peste 20 care existau, era singurul garantat de CEC. De-aia n-am disperat. Noi vom câştiga la CEDO şi vom primi banii înapoi. Păcat că ne va despăgubi statul şi nu cei care au furat banii! Pe Vîntu, însă, trebuiau să-l aresteze mai de mult, când s-a deschis procesul FNI!", explică păgubitul.

Alt mofluz de pe urma FNI e tot un pensionar, Nistor Paştiu, 60 de ani, din Cugir, judeţul Alba. "Am băgat la FNI 80 de milioane. Erau banii copiilor de la nuntă. Din toţi banii au apucat să-şi ia doar un calculator. Toţi banii i-am dat lui Vîntu să se ducă Popa cu ei!", se vaietă omul.

"A fost nenorocire mare. Soţia lucra pe 500 de lei pe lună… Ideea a fost a mea. Eu şi soţia am insistat. Omul sărac e al doilea drac! Dacă stăteam în loc, aveam bani. Sărăcia ne-a împins aici. Trag speranţă să-i recuperăm. A trebuit să-i întreţinem noi pe copii. Arestarea lui Vîntu e tardivă. N-a venit la tribunal nici ca martor. Ba că era netransportabil, ba că avea mătreaţă… mai lămuream lucrurile!", turuie Nistor Paştiu.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: