Alegeri prezidențiale 2025. Tot ce trebuie să știi despre program și candidați

Alegeri prezidențiale 2025. Duminică, 4 mai, românii sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele. Este un scrutin tensionat, care vine după anularea alegerilor din noiembrie 2024. Votul a început deja în diaspora pe 2 mai și se va încheia duminică, la ora 21:00, ora României.

Alegeri prezidențiale 2025: Context și calendar

Alegerile prezidențiale din 4 mai reprezintă reluarea scrutinului prezidențial, după ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele din 2024 din cauza unor presupuse interferențe externe și nereguli electorale. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, un al doilea tur va avea loc pe 18 mai 2025.

Programul secțiilor de votare

• În România: Secțiile de votare sunt deschise duminică, 4 mai, între orele 07:00 și 21:00. Alegătorii prezenți în secție la ora închiderii pot vota până la ora 23:59.

• În diaspora: Votul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile: vineri, 2 mai, sâmbătă, 3 mai și duminică, 4 mai, între orele 07:00 și 21:00, ora României. 

  

  Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

  

  Bolojan pregătește înlocuirea miniștrilor PSD cu interimari. Lista, negată de Guvern  

• 

  Alegeri Sursa foto: EVZ

Candidații la alegerile prezidențiale

 11 candidați s-au înscris în cursa pentru funcția de președinte al României.

• George Simion (AUR): Liderul Alianței pentru Unirea Românilor, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste.

Liderul AUR, George Simion, în vârstă de 38 de ani, este cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și eurosceptice. După anularea alegerilor din 2024, Simion a preluat locul fostului candidat Călin Georgescu, promițând să „restaureze democrația” în România.

Este un susținător al mișcării MAGA din SUA și critică influența Uniunii Europene, pledând pentru o suveranitate națională sporită. De asemenea, se opune ajutorului militar acordat Ucrainei și este sceptic față de extinderea autorității UE.

• Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte): Fost lider al PNL, susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, promovează o orientare pro-europeană.

Fost președinte interimar al României și lider al PNL, Crin Antonescu, în vârstă de 65 de ani, revine în politică după o pauză de aproape un deceniu.

Este candidatul susținut de coaliția de guvernare și promovează o agendă pro-europeană, susținând creșterea cheltuielilor pentru apărare și recunoașterea parteneriatelor civile pentru cuplurile de același sex.

• Nicușor Dan (Independent): Primarul Bucureștiului, susținerea valorilor europene.

Actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, este un fost activist civic și matematician. Candidează ca independent, dar este susținut de mai multe partide de centru-dreapta, inclusiv USR. Campania sa se axează pe combaterea corupției, reformarea administrației publice și consolidarea relațiilor României cu UE și NATO.

Nicusor Dan, voteaza, vot, urna, sectie de votare

Candidații la alegerile prezidențiale 2025 sunt pro-UE sau suveraniști

• Victor Ponta (Independent): Fost prim-ministru, promovează un discurs naționalist și apropierea de SUA.

Fost prim-ministru al României între 2012 și 2015, Victor Ponta, în vârstă de 52 de ani, revine în cursa prezidențială cu un discurs naționalist. Promovează sloganul „România pe primul loc” și susține creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar se opune recunoașterii parteneriatelor civile pentru cuplurile de același sex.

• Elena Lasconi (USR): Primarul municipiului Câmpulung, susține valorile pro-europene și lupta împotriva corupției.

Primarul municipiului Câmpulung, Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, a fost candidatul USR la alegerile anulate din 2024, unde a obținut un rezultat surprinzător. Deși USR și-a retras sprijinul în favoarea lui Nicușor Dan, Lasconi continuă cursa cu un mesaj pro-european, anticorupție și în favoarea parteneriatelor civile.

• Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român): Europarlamentar, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare.

Europarlamentar cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, Cristian Terheș, în vârstă de 45 de ani, promovează o „Românie puternică, sigură și prosperă”. Este sceptic față de federalismul european, susține definirea căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie și propune reintroducerea unui serviciu militar obligatoriu.

Programe diverse oferite de candidați

• Lavinia Șandru (Partidul Social Liberal Umanist): Fost deputat, promovează o viziune centristă.

Fost deputat și activist civic, Lavinia Șandru, în vârstă de 48 de ani, candidează cu programul „România reală”, axat pe combaterea corupției și protejarea categoriilor vulnerabile. Propune o reformă constituțională pentru clarificarea rolurilor instituțiilor statului și susține crearea unei strategii naționale pentru sprijinirea familiilor și protecția copiilor.

• Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie): Candidat cu o prezență mai redusă în spațiul public.

Medic veterinar și candidat cu o prezență mai discretă în spațiul public, Sebastian Popescu, în vârstă de 38 de ani, propune o serie de reforme, inclusiv alocarea a 6% din PIB pentru educație, reducerea numărului de parlamentari și organizarea de întâlniri săptămânale între președinte și cetățeni. De asemenea, susține reunificarea României cu Republica Moldova.

• Silviu Predoiu (Liga Acțiunii Naționale): Fost prim-adjunct al Serviciului de Informații Externe.

Fost prim-adjunct al Serviciului de Informații Externe,Silviu Predoiu, în vârstă de 65 de ani, candidează cu programul „România în prim-plan”. Propune reforme în educație și sănătate, facilitarea utilizării referendumurilor și o politică externă echilibrată, menținând relațiile cu NATO și UE, dar deschisă și către statele BRICS.

John Ion Banu vrea arme pentru fiecare român. Chiar 2-3

• John Ion Banu (Independent): Candidat independent, cu activitate în diaspora.

Om de afaceri stabilit în SUA, John Ion Banu, în vârstă de 60 de ani, promovează un program bazat pe participarea directă a cetățenilor în procesul legislativ, reducerea numărului de parlamentari și introducerea referendumurilor obligatorii. De asemenea, susține dreptul la port de armă și reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni grave.

• Daniel Funeriu (Independent): Fost ministru al Educației, susține reformele în educație și cercetare.

Fost ministru al Educației, Daniel Funeriu, în vârstă de 54 de ani, candidează cu sloganul „Asta-i direcția!”. Propune reforme economice, sociale și politice, inclusiv reintroducerea serviciului militar obligatoriu și creșterea bugetului pentru apărare. Campania sa se concentrează pe recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Daniel Funeriu. Sursa foto: facebook / Daniel Funeriu

Reguli de votare

• Acte necesare: Cetățenii români pot vota cu cartea de identitate, pașaportul sau cartea de identitate provizorie.

• Interdicții: Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de propagandă electorală în ziua votului.

Votul în diaspora

Românii din străinătate pot vota la orice secție organizată în diaspora, fără a fi necesară înscrierea prealabilă. De asemenea, a fost disponibilă opțiunea de vot prin corespondență.

Informații utile

• Secții de votare: Aproximativ 20.000 de secții de votare au fost organizate în țară și în străinătate.

• Drept de vot: Peste 19 milioane de cetățeni români sunt înscriși pe listele electorale, dintre care aproximativ un milion în diaspora.

Cum este ales președintele României

Alegerea Președintelui României se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, utilizând sistemul votului în două tururi, potrivit Constituției României.

În primul tur participă toți candidații validați oficial. Un candidat poate fi declarat președinte din primul tur doar dacă obține majoritatea absolută a voturilor alegătorilor înscriși în listele electorale permanente (50% plus unul).

Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur. Câștigător este declarat candidatul care obține cel mai mare număr de voturi în turul al doilea.

Ce trebuie să știi ca votul tău să nu fie anulat

Președintele României este ales pentru un mandat de cinci ani, Constituția limitând posibilitatea de a deține funcția la maximum două mandate, care pot fi și consecutive.

Pentru ca un vot să fie valid, alegătorii trebuie să aplice ștampila cu mențiunea "VOTAT" o singură dată pe buletinul de vot, în dreptul candidatului preferat.

Un buletin este considerat nul dacă ștampila este aplicată pe mai multe opțiuni, dacă buletinul este deteriorat sau alterat, dacă nu conține ștampila secției de votare, dacă ștampila are alt model sau dacă buletinul nu este ștampilat deloc.