Alegeri în Israel. Netanyahu câștigă cele mai multe mandate, dar riscă să piardă puterea
- Bianca Ion
- 30 octombrie 2026, 07:53
Benjamin Netanyahu. Sursă foto: X
Blocul politic condus de Benjamin Netanyahu a obținut cele mai multe mandate la alegerile parlamentare din Israel, însă rezultatul nu îi permite premierului să formeze singur un nou guvern. După numărarea tuturor voturilor, tabăra sa a câștigat 53 dintre cele 120 de locuri din Knesset, în timp ce opoziția a obținut 48 de mandate, relatează The Times of Israel.
Celelalte 19 locuri au revenit partidelor arabe, care au înregistrat un rezultat record și ar putea influența negocierile dintre formațiunile politice.
Pentru obținerea majorității parlamentare sunt necesare cel puțin 61 de mandate. Niciuna dintre cele două tabere principale nu a reușit să atingă acest prag, potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală Centrală, citate de presa israeliană.
Rezultatele alegerilor din Israel. Câte mandate a obținut fiecare partid
Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele numărătorii. Distribuția mandatelor urmează să fie prezentată oficial președintelui Isaac Herzog pe 4 noiembrie, după finalizarea verificărilor privind eventualele erori și sesizări.
Likud, formațiunea condusă de Benjamin Netanyahu, a rămas cel mai mare partid din parlamentul israelian, cu 27 de mandate. Pe locul al doilea s-a clasat Yashar, partidul condus de Gadi Eisenkot, care a obținut 21 de locuri. Formațiunea B’Yachad a câștigat 12 mandate.
Distribuția locurilor în viitorul Knesset este următoarea:
| Partid | Mandate |
|---|---|
| Likud | 27 |
| Yashar | 21 |
| B’Yachad | 12 |
| Lista Comună | 11 |
| Democrații | 8 |
| Ra’am | 8 |
| Yisrael Beytenu | 7 |
| Iudaismul Unit al Torei | 7 |
| Otzma Yehudit | 7 |
| Shas | 6 |
| Sionismul Religios | 6 |
Mai multe partide au rămas în afara parlamentului, după ce nu au reușit să depășească pragul electoral de 3,25%. Printre acestea se numără Reservists-Economic, care a obținut aproximativ 2,7% din voturi, și People of Israel, cu 1,7%. Participarea la scrutin a ajuns la 77,9%, cel mai ridicat nivel înregistrat în Israel în ultimele decenii. În total, au fost exprimate 5.716.665 de voturi.
Partidele arabe ar putea decide cine va conduce Israelul
Rezultatul alegerilor a adus partidele arabe într-o poziție importantă pentru negocierile privind formarea viitorului Executiv. Lista Comună a câștigat 11 mandate, iar Ra’am a obținut opt. Împreună, cele două formațiuni controlează 19 locuri în parlament, aproape dublu față de cele zece deținute anterior.
Blocul lui Netanyahu are nevoie de încă opt mandate pentru a ajunge la majoritatea parlamentară, în timp ce opoziției conduse de Eisenkot îi lipsesc 13 locuri.
Din punct de vedere numeric, sprijinul partidelor arabe ar putea permite opoziției să depășească pragul de 61 de mandate. O asemenea variantă este însă dificil de realizat, deoarece mai multe formațiuni din tabăra anti-Netanyahu au exclus anterior colaborarea cu partidele arabe.
Astfel, deși rezultatele votului oferă un avantaj blocului actualului premier, ele nu stabilesc automat cine va conduce viitorul guvern.

Sursa foto: Pixabay
Acuzații privind finanțarea partidelor arabe
Campania electorală a fost marcată și de controverse privind finanțarea formațiunilor politice. Benjamin Netanyahu a acuzat partidele arabe că ar fi beneficiat de fonduri provenite din Qatar, însă autoritățile de la Doha au respins acuzațiile.
Comisia Electorală Centrală a transmis că verificările privind presupusele nereguli nu sunt de natură să schimbe distribuția mandatelor rezultată în urma votului. După încheierea procedurilor electorale, președintele Isaac Herzog urmează să înceapă consultările cu reprezentanții partidelor parlamentare.
În cadrul discuțiilor, liderii formațiunilor vor face recomandări privind persoana care ar trebui să primească mandatul pentru formarea guvernului. Ulterior, președintele va desemna un parlamentar care să încerce să constituie o majoritate și să formeze viitorul Executiv.
Alegerile din Israel, organizate după o perioadă marcată de conflicte
Scrutinul parlamentar a avut loc într-un context politic și de securitate tensionat, după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul declanșat ulterior în Fâșia Gaza. În urma atacului lansat de militanții Hamas asupra sudului Israelului, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, majoritatea civili, iar alte 251 au fost luate ostatice și transportate în Gaza.
Alegerile au reprezentat și un test electoral pentru Benjamin Netanyahu, a cărui guvernare a fost marcată de consecințele atacului, de operațiunile militare din Fâșia Gaza și de escaladarea confruntării cu Iranul.
Înaintea votului, sondajele indicau dificultăți pentru ambele tabere în obținerea unei majorități parlamentare. Atât alianța de dreapta și ultraortodoxă a premierului, cât și formațiunile din opoziție se confruntau cu perspectiva unor negocieri complicate după scrutin.
Cu trei zile înaintea alegerilor, câteva mii de persoane au participat la Tel Aviv la un protest împotriva guvernului Netanyahu. Premierul israelian, susținut de președintele american Donald Trump, și-a temperat în ultimele zile ale campaniei unele dintre amenințările formulate la adresa Iranului. Rezultatul scrutinului va influența componența viitorului guvern și deciziile politice privind războiul din Fâșia Gaza, relațiile cu Autoritatea Palestiniană, securitatea regională și raporturile Israelului cu Iranul și statele arabe.